15 definiții pentru ciumpăvi

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciumpăvi [At: ANON. CAR. / V: cim~, ~pegi, (reg) cimpăgi, cimpozi, cimprăvi, cimpări, ciont~, ciompăgi / Pzi: ~vesc / E: ciumpav] 1 vt A reteza (neîndemânatic) vârful. 2 vt A amputa. 3 vr (Pop; d. coarnele animalelor) A se rupe. 4-5 virt (Îvr) A șchiopăta sau a face să șchioapete. 6 vir (Îvp; d. animale) A avea picioarele amorțite.

CIUMPĂVI, ciumpăvesc, vb. IV. (Regional) 1. Intranz. (Despre animale) A se îmbolnăvi de picioare, a nu mai putea umbla. Caii și boii ciumpăvesc de drum. ȘEZ. II 187. 2. Tranz. (Cu privire la o parte a corpului) A tăia (de la vîrf), a amputa, a ciunti. Călușeii le prindea, Coame, Coade Le tăia, Gurile Le proțăpea, Urechile Ciumpăvea. TEODORESCU, P. P. 656. ◊ Fig. A grăit și popa Mitiță Luncescu, mîngîinda-și barba ciumpăvită cu foarfeca. STANCU, D. 162. ◊ (Cu privire la plante) A rupe, a smulge, a frînge. Mărgărit verde-nflorit, Cine mi ie-a ciumpăvit? ȘEZ. VII 22.

CIUMPĂVI, ciumpăvesc, vb. IV. (Reg.) 1. Intranz. A se îmbolnăvi de picioare, a nu mai putea umbla. 2. Tranz. A amputa, a ciunti. ♦ A rupe, a frînge o plantă, o creangă. – Din ciumpav.

ciumpăvì v. 1. a rupe trunchiând: mărgăritar înflorit, cine mi-te-a ciumpăvit? POP.; 2. a șchiopăta (vorbind de vite).

cĭumpăvésc și -gésc v. tr. (d. cĭumpav). Scurtez, taĭ, amputez, mutilez, cĭocîrtesc: un brad cĭumpăvit (Sadov. VR. 1928, 1, 53), ĭ-a cĭumpăvit urechea (ChN. I, 248). V. intr. și refl. Șchĭopătez (merg șchĭop) de mult umblet saŭ de înțepeneala picĭoarelor, vorbind de vite. – Și cimpăvesc și cĭumpățesc. În Mold. și cimpăgesc și cimpogesc. V. crîmpoțesc.

Intrare: ciumpăvi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ciumpăvi
  • ciumpăvire
  • ciumpăvit
  • ciumpăvitu‑
  • ciumpăvind
  • ciumpăvindu‑
singular plural
  • ciumpăvește
  • ciumpăviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ciumpăvesc
(să)
  • ciumpăvesc
  • ciumpăveam
  • ciumpăvii
  • ciumpăvisem
a II-a (tu)
  • ciumpăvești
(să)
  • ciumpăvești
  • ciumpăveai
  • ciumpăviși
  • ciumpăviseși
a III-a (el, ea)
  • ciumpăvește
(să)
  • ciumpăvească
  • ciumpăvea
  • ciumpăvi
  • ciumpăvise
plural I (noi)
  • ciumpăvim
(să)
  • ciumpăvim
  • ciumpăveam
  • ciumpăvirăm
  • ciumpăviserăm
  • ciumpăvisem
a II-a (voi)
  • ciumpăviți
(să)
  • ciumpăviți
  • ciumpăveați
  • ciumpăvirăți
  • ciumpăviserăți
  • ciumpăviseți
a III-a (ei, ele)
  • ciumpăvesc
(să)
  • ciumpăvească
  • ciumpăveau
  • ciumpăvi
  • ciumpăviseră
cimpegi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ciumpegi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ciompăgi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ciompăvi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cimpozi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cimpăvi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cimpovi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cimpări
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cimpăgi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ciumpăvi, ciumpăvescverb

regional
  • 1. intranzitiv (Despre animale) A se îmbolnăvi de picioare, a nu mai putea umbla. DLRLC
    • format_quote Caii și boii ciumpăvesc de drum. ȘEZ. II 187. DLRLC
  • 2. tranzitiv (Cu privire la o parte a corpului) A tăia (de la vârf). DLRLC
    • format_quote Călușeii le prindea, Coame, Coade Le tăia, Gurile Le proțăpea, Urechile Ciumpăvea. TEODORESCU, P. P. 656. DLRLC
    • format_quote figurat A grăit și popa Mitiță Luncescu, mîngîindu-și barba ciumpăvită cu foarfeca. STANCU, D. 162. DLRLC
    • 2.1. Cu privire la plante: frânge, rupe, smulge. DLRLC
      • format_quote Mărgărit verde-nflorit, Cine mi te-a ciumpăvit? ȘEZ. VII 22. DLRLC
etimologie:
  • ciumpav DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.