6 definiții pentru cioculeț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cioculéț sn [At: DA / Pl: ~e / E: cioc5 + -uleț] 1-2 (Șhp) Cioc (1) (mic).

CIOCULÉȚ, cioculețe, s. n. Diminutiv al lui cioc2.Cioc2 + suf. -uleț.

CIOCULÉȚ, cioculețe, s. n. Diminutiv al lui cioc2. – Cioc2 + suf. -uleț.

CIOCULÉȚ, cioculețe, s. n. Diminutiv al lui cioc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cioculéț s. n., pl. cioculéțe

cioculéț s. n., pl. cioculéțe

Intrare: cioculeț
cioculeț substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cioculeț
  • cioculețul
  • cioculețu‑
plural
  • cioculețe
  • cioculețele
genitiv-dativ singular
  • cioculeț
  • cioculețului
plural
  • cioculețe
  • cioculețelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cioculeț

  • 1. Diminutiv al lui cioc.
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

  • Cioc + sufix -uleț.
    surse: DEX '09 DEX '98