2 intrări

7 definiții

ciochináre sf [At: PAMFILE, C. Ț., ap. DA / Pl: ~nắri / E: ciochină + -are] (Reg) Curea de legat desagii și pachetajul (la ciochină).

cĭochináre f., pl. ărĭ (d. cĭochină). Cĭochină, curea de legat ceva (de ex., mantaŭa) de șa.

ciochinár sn [At: DAME, T. 50 / V: ciorc~ / Pl: ~e / E: ciochină + -ar] (Îrg) 1 Nasturele șeii de care se agață sau se leagă desagii sau pachetajul. 2 (Îf ciorchinar) Mănunchi de curelușe scurte, având la capete ochiuri sau inele de care vânătorii atârnă păsările vânate.

CIOCHINÁR, ciochinare, s. n. Mănunchi de curelușe scurte, având la capete ochiuri sau inele, de care vânătorii atârnă păsările vânate. – Ciochină + suf. -ar.

CIOCHINÁR, ciochinare, s. n. Mănunchi de curelușe scurte, având la capete ochiuri sau inele, de care vânătorii atârnă păsările vânate. – Ciochină + suf. -ar.

ciochinár s. n., pl. ciochináre

ciochinár s. n., pl. ciochináre

Intrare: ciochinar
ciochinar substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ciochinar ciochinarul
plural ciochinare ciochinarele
genitiv-dativ singular ciochinar ciochinarului
plural ciochinare ciochinarelor
vocativ singular
plural
Intrare: ciochinare
ciochinare
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.