5 intrări

11 definiții

cióca-bóca i vz cioc4

ciócă1 sf vz cioacă1

ciocăí v [At: H XVIII, 145 / Pl: ~ésc / E: nct] (Reg; d. câini) A mânca dintr-un hoit.

cĭóc-bóc, interj. care arată sunetu repetat al cĭocanuluĭ saŭ al altor corpurĭ izbitoare. Cînd e maĭ prelung, se zice cĭóca-bóca (cp. cu ung. csonká-bonka, cĭung). De unde să știe el ce-ĭ cĭoca-boca, de unde să știe el cum să procedeze în asemenea afacere?


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ciócă1, s.f. – v. cioacă („baston”).

ciócă2, s.f. – v. cioică („pui de cioară; ceucă”).

Cioc/a, -ă, -e, -ean, -eni v. C i o a c ă 3-5.

Intrare: cioca-boca
cioca-boca
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
cioca
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: ciocă
ciocă
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: cioca
cioca
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: Ciocă
Ciocă
Intrare: Cioca
Cioca