2 intrări

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciocăneá sf [At: CIHAC II, 54 / Pl: ~ele / E: ciocăni] (Orn; reg) Sitar (Scolopax rusticola).

ciocăneà f. Zool. alt nume dat sitarului (după forma ciocului său).

cĭocăneá f., pl. ele (d. cĭoc) Unde?. Becață.

ciocăní [At: URECHE, ap. TDRG / V: cionc~ / Pzi: ~nésc, 3 ~néște, ciócăne / E: ciocan] 1 vta A lovi cu ciocanul într-un corp tare. 2 vta A bate cu un obiect tare Cf bocăni. 3 vi A bate repetat (cu degetul sau cu un obiect) într-un corp tare. 4 vi A bate cu degetul (îndoit) în ușă, în fereastră (pentru a solicita intrarea, pentru a atrage atenția etc.). 5 vt A lovi ușor cu degetele în toracele sau în abdomenul unui pacient, pentru a cerceta starea unor organe interne. 6-7 vti A lovi (ceva cu scopul de a sparge sau) în cineva pentru a-i provoca durere. 8 vt (Pfm) A ciocni în sănătatea cuiva. 9 vta (D. păsări) A lovi cu ciocul Cf toca, tocăni. 10 vt (Fig) A se certa cu cineva. 11 vt (Fig) A cicăli pe cineva Si: a pisa, a toca, a tocăni. 12 vtrr (Fam) A (se) bate ușor. 13 vi A lucra ceva lovind cu ciocanul. 14 vi (Pex) A lucra la unele lucruri (mărunte).

CIOCĂNÍ, ciocănesc, vb. IV. 1. Intranz. A bate repetat (cu degetul sau cu un obiect) într-un corp tare; spec. a bate cu degetul (îndoit) în ușă, în fereastră (pentru a solicita intrarea, pentru a atrage atenția etc.). ♦ Tranz. A lovi ușor cu degetele în toracele sau în abdomenul unui pacient, pentru a cerceta starea unor organe interne. ♦ Tranz. și refl. recipr. (Fam.) A (se) bate (ușor). 2. Intranz. A lucra ceva lovind cu ciocanul1; p. ext. a face, a lucra unele lucruri (mărunte). 3. Tranz. Fig. A bate la cap; a cicăli, a pisa. [Prez. ind. și: ciócăn] – Din ciocan1.

CIOCĂNÍ, ciocănesc, vb. IV. 1. Intranz. A bate repetat (cu degetul sau cu un obiect) într-un corp tare; spec. a bate cu degetul (îndoit) în ușă, în fereastră (pentru a solicita intrarea, pentru a atrage atenția etc.). ♦ Tranz. A lovi ușor cu degetele în toracele sau în abdomenul unui pacient, pentru a cerceta starea unor organe interne. ♦ Tranz. și refl. recipr. (Fam.) A (se) bate (ușor). 2. Intranz. A lucra ceva lovind cu ciocanul1; p. ext. a face, a lucra unele lucruri (mărunte). 3. Tranz. Fig. A bate la cap; a cicăli, a pisa. [Prez. ind. și: ciócăn] – Din ciocan1.

CIOCĂNÍ, ciocănesc, vb. IV. (Uneori urmat de determinări introduse prin prep. «în» sau «la») 1. Intranz. A Date repetat cu degetul sau cu un obiect într-un corp tare. Mama a mai ciocănit în gard. i-a spus tatei să bată și el, să caute vreo piatră, vreun lemn, ca să bată mai tare. PAS, Z. I 177. Ciocăni enervat în geam. SAHIA, N. 103. ◊ (Poetic) Ca-ntr-o fierărie depărtată Ciocănește ploaia-n picuri grei Peste fundul văii, unde spumegată Bîrzava-și îndrugă murmur atu! ei. DEȘLIU, N. 51. Și-a plecat fruntea pe umărul lui, deasupra inimii. Acea inimă ciocănea cu putere. SADOVEANU, M. C. 81. ♦ A bate de repetate ori cu degetul în ușă sau în fereastră, cerînd intrare sau spre a atrage atenția celor dinăuntru; a bate la ușă sau la fereastră. V. bocăni. M-apropiai de fereastră, privind, și ciocănii ușor cu două degete. Trecu un timp de tăcere. Ciocănii a doua oară. De data asta simții un zgomot. După puțin ușa se deschise. DUNĂREANU, CH. 116. La ușă se ducea Și-n ușă ciocănea și bocănea. ȘEZ. IV 155. ◊ Tranz. (Subiectul este medicul) A examina prin loviri ușoare cu degetele în toracele sau abdomenul pacientului pentru a cerceta starea organelor interne; a percuta. ♦ Refl. reciproc. (Rar, despre păsări) A se. apuca cu ciocul, a se ciuguli. Găinile și plăcile veniră din toate părțile ca niște copii ascultători; se îmbulzeau și se ciocăneau la picioarele ei. REBREANU, R. I 152. 2. Intranz. A lucra lovind cu ciocanul. Pe marginea drumului, din cînd în cînd, dă de pietrarii care ciocănesc din zori de zi pînă la apusul soarelui. SLAVICI, O. I 69. ◊ Tranz. Fig. Bun ciocan te-a ciocănit, Că frumos te-a potrivit. PANN, P. V. I 4. ♦ (Familiar) A lucra, a face cîte ceva. I-a rămas socrul, damblagiu, înainte mai ciocănea și el și mai scotea ceva. PAS, Z. II 203. 3. Tranz. Fig. A bate la cap, a sta cu gura pe cineva, a plictisi cu diferite cereri; a cicăli, a pisa. – Prez. ind. pers. 3 și: (regional) ciocăne (ȘEZ. IV 152).

A CIOCĂNÍ ~ésc 1. intranz. 1) A bate cu ciocanul (sau cu un alt obiect). 2) A produce un zgomot prin lovirea repetată (într-un obiect tare); a bocăni. ~ la ușă. 2. tranz. 1) med. A examina prin lovituri ușoare cu degetul (sau cu un instrument). 2) (persoane) A deranja întruna și insistent cu același lucru; a pisa; a plictisi; a necăji. 3) (mai ales copii) A bate ușor. /Din ciocan

ciocănì v. 1. a lovi cu ciocanul sau cu ciocul; 2. fig. a supăra cu întrebări, a nu înceta cu cereri.

cĭocănésc v. tr. (d. cĭocan; rus. čekanitĭ, a cĭocăni). Lovesc cu cĭocanu saŭ cu cĭocu. Bocănesc, bat (de ex., la ușă). Fig. Sfătuĭesc mult timp: eŭ destul l-am cĭocănit, dar el nu m’a ascultat. Bat capu, plictisesc cu vorba.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!ciocăní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ciocănésc/ciócăn, imperf. 3 sg. ciocăneá; conj. prez. 3 să ciocăneáscă/să ciócăne

ciocăní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciocănésc, imperf. 3 sg. ciocăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. ciocăneáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CIOCĂNÍ vb. v. bodogăni, cicăli, dăscăli, percuta, plictisi, sâcâi.

CIOCĂNÍ vb. a bate, a bocăni, a pocăni, (înv. și reg.) a suna, (reg.) a bontăni, a toca, a tocăni. (~ cineva la ușă.)

ciocăni vb. v. BODOGĂNI. CICĂLI. DĂSCĂLI. PERCUTA. PLICTISI. SÎCÎI.

CIOCĂNI vb. a bate, a bocăni, a pocăni, (înv. și reg.) a suna, (reg.) a bontăni, a toca, a tocăni. (~ cineva la ușă.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a o ciocăni la vârf expr. (adol., obs.) a se masturba.

ciocăni, ciocănesc I v. t. (obs.d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie. II v. r. (d. femeie) a avea contact sexual cu un bărbat.

Intrare: ciocănea
ciocănea substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciocănea
  • ciocăneaua
plural
  • ciocănele
  • ciocănelele
genitiv-dativ singular
  • ciocănele
  • ciocănelei
plural
  • ciocănele
  • ciocănelelor
vocativ singular
plural
Intrare: ciocăni
ciocăni1 (1 -nesc) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ciocăni
  • ciocănire
  • ciocănit
  • ciocănitu‑
  • ciocănind
  • ciocănindu‑
singular plural
  • ciocănește
  • ciocăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ciocănesc
(să)
  • ciocănesc
  • ciocăneam
  • ciocănii
  • ciocănisem
a II-a (tu)
  • ciocănești
(să)
  • ciocănești
  • ciocăneai
  • ciocăniși
  • ciocăniseși
a III-a (el, ea)
  • ciocănește
(să)
  • ciocănească
  • ciocănea
  • ciocăni
  • ciocănise
plural I (noi)
  • ciocănim
(să)
  • ciocănim
  • ciocăneam
  • ciocănirăm
  • ciocăniserăm
  • ciocănisem
a II-a (voi)
  • ciocăniți
(să)
  • ciocăniți
  • ciocăneați
  • ciocănirăți
  • ciocăniserăți
  • ciocăniseți
a III-a (ei, ele)
  • ciocănesc
(să)
  • ciocănească
  • ciocăneau
  • ciocăni
  • ciocăniseră
verb (VT334)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ciocăni
  • ciocănire
  • ciocănit
  • ciocănitu‑
  • ciocănind
  • ciocănindu‑
singular plural
  • ciocăne
  • ciocăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ciocăn
(să)
  • ciocăn
  • ciocăneam
  • ciocănii
  • ciocănisem
a II-a (tu)
  • ciocăni
(să)
  • ciocăni
  • ciocăneai
  • ciocăniși
  • ciocăniseși
a III-a (el, ea)
  • ciocăne
(să)
  • ciocăne
  • ciocănea
  • ciocăni
  • ciocănise
plural I (noi)
  • ciocănim
(să)
  • ciocănim
  • ciocăneam
  • ciocănirăm
  • ciocăniserăm
  • ciocănisem
a II-a (voi)
  • ciocăniți
(să)
  • ciocăniți
  • ciocăneați
  • ciocănirăți
  • ciocăniserăți
  • ciocăniseți
a III-a (ei, ele)
  • ciocăne
(să)
  • ciocăne
  • ciocăneau
  • ciocăni
  • ciocăniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ciocăni

  • 1. intranzitiv A bate repetat (cu degetul sau cu un obiect) într-un corp tare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Mama a mai ciocănit în gard, I-a spus tatei să bată și el, să caute vreo piatră, vreun lemn, ca să bată mai tare. PAS, Z. I 177.
      surse: DLRLC
    • Ciocăni enervat în geam. SAHIA, N. 103.
      surse: DLRLC
    • poetic Ca-ntr-o fierărie depărtată Ciocănește ploaia-n picuri grei Peste fundul văii, unde spumegată Bîrzava-și îndrugă murmuratu! ei. DEȘLIU, N. 51.
      surse: DLRLC
    • figurat Și-a plecat fruntea pe umărul lui, deasupra inimii. Acea inimă ciocănea cu putere. SADOVEANU, M. C. 81.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin specializare A bate cu degetul (îndoit) în ușă, în fereastră (pentru a solicita intrarea, pentru a atrage atenția etc.).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • M-apropiai de fereastră, privind, și ciocănii ușor cu două degete. Trecu un timp de tăcere. Ciocănii a doua oară. De data asta simții un zgomot. După puțin ușa se deschise. DUNĂREANU, CH. 116.
        surse: DLRLC
      • La ușă se ducea Și-n ușă ciocănea și bocănea. ȘEZ. IV 155.
        surse: DLRLC
    • 1.2. tranzitiv A lovi ușor cu degetele în toracele sau în abdomenul unui pacient, pentru a cerceta starea unor organe interne.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: percuta
    • 1.3. tranzitiv reflexiv reciproc familiar A (se) bate (ușor).
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: bate
      • 1.3.1. reflexiv reciproc rar (Despre păsări) A se apuca cu ciocul, a se ciuguli.
        surse: DLRLC sinonime: ciuguli un exemplu
        exemple
        • Găinile și puicile veniră din toate părțile ca niște copii ascultători; se îmbulzeau și se ciocăneau la picioarele ei. REBREANU, R. I 152.
          surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv A lucra ceva lovind cu ciocanul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Pe marginea drumului, din cînd în cînd, dă de pietrarii care ciocănesc din zori de zi pînă la apusul soarelui. SLAVICI, O. I 69.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv figurat Bun ciocan te-a ciocănit, Că frumos te-a potrivit. PANN, P. V. I 4.
      surse: DLRLC
    • 2.1. prin extensiune A face, a lucra unele lucruri (mărunte).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • I-a rămas socrul damblagiu, Înainte mai ciocănea și el și mai scotea ceva. PAS, Z. II 203.
        surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv figurat A bate la cap.

etimologie:

  • surse: DEX '09 DEX '98