5 definiții pentru ciublă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ciublă sf [At: LIUBA – IANA, M. 100 / Pl: ~le / E: mg csobolyó] (Reg) Vas (de lut sau de lemn) spart la gură.
cĭúblă f., pl. e (var. din cîblă). Mold. sud. Un vas compus din doage, cu o capacitate de 10 litri și întrebuințat la măsurat lucrurĭ uscate. Cantitate egală cu cuprinsu uneĭ cĭuble.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cioblă sf vz ciublă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ciublă (-le), s. f. – (Trans.) Cană. Mag. csobolyó (DAR); după Lacea, Dacor., IV, 779, din germ. Kübel, dar fonetismul se opune acestei explicații.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ciublă, ciuble, s.f. (reg.) vas de pământ spart la gură; zebeleș.[1]
- zebeleș, dat ca sinonim, nu are intrare autonomă în DAR — Ladislau Strifler
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: ciublă
ciublă substantiv feminin
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cioblă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.