2 intrări
2 definiții
cinetíst s. m., pl. cinetíști
CINETÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al cinetismului. (< fr. cinétiste)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: cinetist (adj.)
cinetist adjectiv
| adjectiv (A6) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
Intrare: cinetist (s.m.)
cinetist substantiv masculin
| substantiv masculin (M9) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)