2 intrări

39 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cinchi sf vz cinteză

CINCHIT, -Ă, cinchiți, -te, adj. (Reg.) Ghemuit (pe vine). – V. cinchi.

CINCHIT, -Ă, cinchiți, -te, adj. (Reg.) Ghemuit (pe vine). – V. cinchi.

CINTEZĂ, cinteze, s. f. Mică pasăre cântătoare cu ciocul conic, scurt și tare, cu penajul cenușiu-albăstrui sau brun-roșcat, având pe aripă o dungă albă (Fringilla coelebs). [Acc. și: cinteză.Var.: (reg.) cintiță s. f.] – Et. nec.

CINTEZĂ, cinteze, s. f. Mică pasăre cântătoare cu ciocul conic, scurt și tare, cu penajul cenușiu-albăstrui sau brun-roșcat, având pe aripă o dungă albă (Fringilla coelebs). [Acc. și: cinteză.Var.: (reg.) cintiță s. f.] – Et. nec.

CINTIȚĂ s. f. v. cinteză.

cinteză sf [At: NEGRUZZI, S. I, 96 / V: (reg) ~nciță, ~nciză, ~nchiță, ~nchiză, ~nghiță, ~eț sm, ~eță, ~ez sm, ~tiță, ~tiză, cimpiță, sfinteță / A și: cinte / Pl: ~ze/ E: nct] 1 Mică pasăre cântătoare cu ciocul conic, scurt și tare, cu penajul cenușiu-albăstrui sau brun roșcat, având pe aripă o dungă albă (Fringilla caelebs) Si: cintezoi (1), cintezică (1), cintenetezoi (1), cintenezoi (1), penchi, penți. 2 (Orn; îs) ~-de-iarnă Specie de cinteză migratoare, cu partea posterioară a spatelui albă, cu o bandă transversală galben-roșcată peste aripi (Fringilla montifringilla) Si: (reg) cintiniță, ciță-împodobită, penci-pestriț, țintiță, pinț-pestriț. 3 (Orn; îs) ~-alpină Specie de cinteză cu coada retezată drept, care trăiește în munții înalți (Montifringilla nivalis) Si: (reg) cintezoi alpin, pasărea omătului. 4 (Orn; reg) Scatiu (Carduelis spinus). 5 (Reg) Horă în care jucătorii se țin de umeri.

sfinteață[1] sf vz cinteză

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

sfintiță[1] sf vz cinteză

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

sfintiză[1] sf vz cinteză

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

țintiză[1] sf vz cinteză

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

CINCHIT, -Ă, cinchiți, -te, adj. (Regional) Ghemuit. Oameni și animale se liniștiră în adăpost,caii cu capetele plecate spre umbră, oamenii cinchiți pe vine în jurul pojarului. SADOVEANU, Z. C. 34. Stăteau cinchiți și tăcuți pe lîngă foc în așteptarea mămăligii. HOGAȘ, M. N. 193.

CINTEZĂ, cinteze, s. f. Mică pasăre cîntătoare cu ciocul conic, scurt și tare; trăiește în stoluri prin păduri, livezi și grădini (Fringilla coelebs). Fă-mi vro cincizeci cositori, Patruzeci grămăditori Și treizeci de stringători, C-o să-i duc în Valea-rea, Unde cîntă cinteza. ȘEZ. II 76. – Variantă: cintiță (NEGRUZZI, S. I 96) s. f.

CINTEZĂ ~e f. Pasăre sedentară de talie mică, cu ciocul conic, scurt, și cu penajul cenușiu-verzui, cu o dungă albă de-a curmezișul aripilor. /Orig. nec.

cintează (cintiță) f. păsărică cântătoare care petrece prin păduri și munți (Fringilla coelebs). [Origină necunoscută].

cintéză și cintiță f., pl. e (răd. neștiută, ĭar sufixu ca și în coacăză și pupăză. Cp. cu alb. škĭităză, cufundar). O păsărică cîntătoare cu pene cafeniĭ și roșiĭ închise (fringilla caelebs). – Și cintezóĭ, cintizóĭ și jințitóĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cinteză s. f., g.-d. art. cintezei; pl. cinteze

cinteză s. f., g.-d. art. cintezei; pl. cinteze

cinteză s. f., g.-d. art. cintezei; pl. cinteze

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CINTEZĂ s. (ORNIT.) 1. (Fringilla coelebs) (rar) scatiu, (reg.) ciz, finchiu, pinchiu, săghieș, (Transilv.) pasăre-domnească. 2. cinteză de iarbă (Fringilla montifringilla) = (reg.) sfinteță.

SFINTEȚĂ s. v. cinteză de iarbă.

CINTE s (ORNIT.) l. (Fringilla coelebs) (rar) scatiu, (reg.) ciz, finchiu, pinchiu, săghieș, (Transilv.) pasăre-domnească. 2. cinteză de iarbă (Fringilla montifringilla) = (reg.) sfinteță.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cinteză (cinteze), s. f. – Mică pasăre cîntătoare (Fringilla coelebs). – Var. cintez, cintiță, cintezoi, țintizoi. Creație expresivă, bazată pe rădăcina expresivă cint- care imită cîntecul păsărilor cîntătoare (Densusianu, Bausteine, 476; Hiecke 135; Pascu, I, 64; Drăganu, Dacor., III, 695; DAR); cf. lat. cincitare „a cînta mierla”, mr. cionă „cinteză”, megl. cifincă „cinteză”, bg. činka „cinteză”. Der., prin intermediul suf. -ză, cf. pupăză. Cinflor, s. m. (grangur, Oriolus galbula) pare deformație prin intermediul unei etimologii populare de la *cintior, cf. celălalt nume al său pișcă-n flori (DAR).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CINTÉZĂ (< cintez) s. f. Pasăre cîntătoare, sedentară, din familia fringilidelor, răspîndită din pădurile de sălcii ale Deltei Dunării pînă în zona jneapănului, cu penajul cărămiziu-roșcat și cenușiu-albăstriu (Fringilla coelebs). ♦ C. de iarnă = pasăre migratoare, cîntătoare, de 16 cm, din familia fringilidelor, oaspete de iarnă în Carpați, cu penajul negru și cărămiziu-roșcat.

Intrare: cinchit
cinchit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinchit
  • cinchitul
  • cinchitu‑
  • cinchi
  • cinchita
plural
  • cinchiți
  • cinchiții
  • cinchite
  • cinchitele
genitiv-dativ singular
  • cinchit
  • cinchitului
  • cinchite
  • cinchitei
plural
  • cinchiți
  • cinchiților
  • cinchite
  • cinchitelor
vocativ singular
plural
Intrare: cinteză
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinteză
  • cinteza
plural
  • cinteze
  • cintezele
genitiv-dativ singular
  • cinteze
  • cintezei
plural
  • cinteze
  • cintezelor
vocativ singular
plural
cintiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cintiță
  • cintița
plural
  • cintițe
  • cintițele
genitiv-dativ singular
  • cintițe
  • cintiței
plural
  • cintițe
  • cintițelor
vocativ singular
plural
țintiză
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ținteză
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tintiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sfintiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sfinteță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfinteță
  • sfinteța
plural
  • sfintețe
  • sfintețele
genitiv-dativ singular
  • sfintețe
  • sfinteței
plural
  • sfintețe
  • sfintețelor
vocativ singular
plural
cintiză
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cinteță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sfintiză
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cinteț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
sfinteață
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cinciță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cinciză
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cimpiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cinchiză
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cinchiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cinchită
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cinghiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cinchit, cinchiadjectiv

  • 1. regional Ghemuit (pe vine). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ghemuit
    • format_quote Oameni și animale se liniștiră în adăpost, – caii cu capetele plecate spre umbră, oamenii cinchiți pe vine în jurul pojarului. SADOVEANU, Z. C. 34. DLRLC
    • format_quote Stăteau cinchiți și tăcuți pe lîngă foc în așteptarea mămăligii. HOGAȘ, M. N. 193. DLRLC
etimologie:
  • vezi cinchi DEX '98 DEX '09

cinteză, cintezesubstantiv feminin

  • 1. Mică pasăre cântătoare cu ciocul conic, scurt și tare, cu penajul cenușiu-albăstrui sau brun-roșcat, având pe aripă o dungă albă (Fringilla coelebs). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Fă-mi vro cincizeci cositori, Patruzeci grămăditori Și treizeci de strîngători, C-o să-i duc în Valea-rea, Unde cîntă cinteza. ȘEZ. II 76. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.