5 definiții pentru cihodar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cihodár sm vz ciohodar

CIHODAR(IU) s. m. v. ciohodar.

CIOHODAR s. m. (Mold., ȚR)1 1. Slugă la un vizir sau la un pașă. A: Rămas-au hanul cu tătarii și pașa numai cu ciohodarii. AXINTE URICARIUL. Îndată au poruncit vezirul acelor doi ciohodari. H 1771, 97v cf. PSEUDO-MUSTE; IM 1754, 10v; PSEUDO-E. KOGĂLNICEANU; H 17792, 86v. B: Avea lîngă dînsul sașe ciohodari, iară în cojoace îmbrăcați. IM 1730, 16r. 2. Slujitor domnesc, lacheu al palatului. A: L-au pus în caretă domnească cu șase cai și cu ciohodari. PSEUDO-E. KOGĂLNICEANU; cf. AXINTE URICARIUL; GHE0RGACHI. B: Să-i lase numai cămăraș si cihodariu, iar alt grec lîngă el nu-i mai trebuie. ANON. CANTAC.; cf. LEX. 1683, 57v. Variante: cihodar(iu) (AXINTE URICARIUL; ANON. CANTAC.), ciohdar (AXINTE URICARIUL), ciuhodar (PSEUDO-E. KOGĂLNICEANU; H 17792, 86v). Etimologie: tc. çuhadar.

cĭohodár m. (turc. čohadar, čokadar, d. čoha, čoka, postav, adică „acela care e îmbrăcat cu postavu stăpînuluĭ”). Vechĭ. Lacheŭ care îngrijea de încălțămintea domnuluĭ. Lacheŭ care-ĭ escorta pe înalțiĭ funcționarĭ la Turcĭ. Baș-cĭohodar, șefu lacheilor. – Și cih- și cĭŭh-.

Intrare: cihodar
cihodar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.