2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cihăit1 sn vz cehăit1

cihăit2, ~ă a vz cehăit2

cehăit2, ~ă a [At: MDA ms / P: ~hă-it / Pl: ~iți, ~e / E: cehăi] (Îrg) 1 Care latră. 2 (Fig; d. oameni) Sâcâit.

cehăit1 sf[1] [At: MDA ms / P: ~hă-it / Pl: ? / E: cehăi] (Îrg) 1-2 Cehăire (1-2).

  1. Încadrare morfologică greșită — Ladislau Strifler

CEHĂÍ vb. IV v. cihăi.

CIHĂÍ, cihăiesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A insista foarte mult pe lângă cineva pentru a face ceva, a plictisi pe cineva cu stăruințele. [Var.: cehăí vb. IV] – Cf. magh. csaholni.

CIHĂI, cihăiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A stărui foarte mult pe lângă cineva să facă ceva, a plictisi pe cineva cu stăruințele. [Var.: cehăi vb. IV] – Cf. magh. csaholni.

CIHĂÍ, cihăiesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A-i bate (cuiva) capul, a stărui foarte mult, a insista, a plictisi, a exaspera. Tot cihăia mama pe tata să mă mai dea undeva la școală. CREANGĂ, A. 12. Cît nu m-a cihăit de cap, să-i spun, și tot nu i-am spus. CREANGĂ, P. 122. Aristița... cihăia pe Stănilescu, de ce nu stăruie s-ajungă maior. CONTEMPORANUL, 209. Variantă: cehăí (SBIERA, P. 107, ȘEZ. V 55) vb. IV.

CEHĂÍ vb. IV. v. cihăi.

cihăì v. Mold. a stărui foarte mult cu vorba pe lângă cineva, a-i bate capul: tot cihăi a mama pe tata CR. [Origină necunoscută].

cíhăĭ și céhăĭ, a v. tr. (cp. cu rus. čihátĭ, rut. číhatĭ, a strănuta, și ung. csíholni, a lătra. V. ceahlăŭ). Nord. Mă tot țin de capu cuĭva să facă un lucru, stăruĭ mult, bat capu (Cr. și Șez. 33, 30).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cihăí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cihăiésc, imperf. 3 sg. cihăiá; conj. prez. 3 să cihăiáscă

cihăí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cihăiésc, imperf. 3 sg. cihăiá; conj. prez. 3 sg. și pl. cihăiáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CIHĂÍ vb. v. bodogăni, cicăli, dăscăli, plictisi, sâcâi.

cihăi vb. v. BODOGĂNI. CICĂLI. DĂSCĂLI. PLICTISI. SÎCÎI.

Intrare: cehăit
cehăit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cehăit
  • cehăitul
  • cehăitu‑
  • cehăi
  • cehăita
plural
  • cehăiți
  • cehăiții
  • cehăite
  • cehăitele
genitiv-dativ singular
  • cehăit
  • cehăitului
  • cehăite
  • cehăitei
plural
  • cehăiți
  • cehăiților
  • cehăite
  • cehăitelor
vocativ singular
plural
cihăit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cihăit
  • cihăitul
  • cihăitu‑
  • cihăi
  • cihăita
plural
  • cihăiți
  • cihăiții
  • cihăite
  • cihăitele
genitiv-dativ singular
  • cihăit
  • cihăitului
  • cihăite
  • cihăitei
plural
  • cihăiți
  • cihăiților
  • cihăite
  • cihăitelor
vocativ singular
plural
Intrare: cihăi
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cihăi
  • cihăire
  • cihăit
  • cihăitu‑
  • cihăind
  • cihăindu‑
singular plural
  • cihăiește
  • cihăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cihăiesc
(să)
  • cihăiesc
  • cihăiam
  • cihăii
  • cihăisem
a II-a (tu)
  • cihăiești
(să)
  • cihăiești
  • cihăiai
  • cihăiși
  • cihăiseși
a III-a (el, ea)
  • cihăiește
(să)
  • cihăiască
  • cihăia
  • cihăi
  • cihăise
plural I (noi)
  • cihăim
(să)
  • cihăim
  • cihăiam
  • cihăirăm
  • cihăiserăm
  • cihăisem
a II-a (voi)
  • cihăiți
(să)
  • cihăiți
  • cihăiați
  • cihăirăți
  • cihăiserăți
  • cihăiseți
a III-a (ei, ele)
  • cihăiesc
(să)
  • cihăiască
  • cihăiau
  • cihăi
  • cihăiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cehăi
  • cehăire
  • cehăit
  • cehăitu‑
  • cehăind
  • cehăindu‑
singular plural
  • cehăiește
  • cehăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cehăiesc
(să)
  • cehăiesc
  • cehăiam
  • cehăii
  • cehăisem
a II-a (tu)
  • cehăiești
(să)
  • cehăiești
  • cehăiai
  • cehăiși
  • cehăiseși
a III-a (el, ea)
  • cehăiește
(să)
  • cehăiască
  • cehăia
  • cehăi
  • cehăise
plural I (noi)
  • cehăim
(să)
  • cehăim
  • cehăiam
  • cehăirăm
  • cehăiserăm
  • cehăisem
a II-a (voi)
  • cehăiți
(să)
  • cehăiți
  • cehăiați
  • cehăirăți
  • cehăiserăți
  • cehăiseți
a III-a (ei, ele)
  • cehăiesc
(să)
  • cehăiască
  • cehăiau
  • cehăi
  • cehăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cihăi cehăi

  • 1. popular A insista foarte mult pe lângă cineva pentru a face ceva, a plictisi pe cineva cu stăruințele.
    exemple
    • Tot cihăia mama pe tata să mă mai dea undeva la școală. CREANGĂ, A. 12.
      surse: DLRLC
    • Cît nu m-a cihăit de cap, să-i spun, și tot nu i-am spus. CREANGĂ, P. 122.
      surse: DLRLC
    • Aristița... cihăia pe Stănilescu, de ce nu stăruie s-ajungă maior. CONTEMPORANUL, 209.
      surse: DLRLC

etimologie: