CHECHERIȚĂ s. f. v. chicheriță.

chécheriță, V. chichiriță.

CHICHERIȚĂ, chicherițe, s. f. (Reg.) Insectă parazită care trăiește în blana oilor și le suge sângele (Melophagus ovinus). [Var.: checheriță s. f.] – Cf. bg. kekerica.

câcăriță sf vz checheriță

chicheriță sf vz checheriță

chichiriță sf vz chercheriță

chirchiriță¹ sf vz checheriță

ciciriză sf vz checheriță

CHICHERIȚĂ, chicherițe, s. f. Insectă parazită care trăiește în blana oilor și le suge sângele (Melophagus ovinus). – Cf. bg. kekerica.

CHICHERIȚĂ, chicherițe, s. f. Insectă parazită de culoare feruginoasă, care trăiește în blana oilor și le suge sîngele (Melophagus ovinus). – Comp. bg. kekerica.

CHICHERIȚĂ ~e f. Insectă care parazitează pe corpul oilor, hrănindu-se cu sângele lor. /cf. bulg. kekerica

chíchiriță, chíșchiriță, chécheriță și (Mold. sud.) chércheriță f., pl. e (bg. kekerica, broască. V. gărgăriță și chiftiriță). Păduche de oaĭe, lat și roșiatic (melóphagus ovinus). Fig. Iron. A te umplea de chichiriță, a nu te alege cu nicĭ un cîștig, a te umplea de Filipeștĭ. A te lua chichirița, a te lua dracu, a muri. V. căpușă și cîrceabă.

!checheriță (reg.) s. f., g.-d. art. checheriței; pl. checherițe

checheriță v. chicheriță

checheriță v. chicheriță

chicheriță/checheriță (reg.) s. f., g.-d. art. chicheriței/checheriței; pl. chicherițe/checherițe

chicheriță/checheriță s. f., g.-d. art. chicheriței/checheriței; pl. chicherițe/checherițe

CHICHERIȚĂ s. v. căpușă.

chicheriță s. v. CĂPUȘĂ.