10 definiții pentru cicălitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cicălitor, ~oare a [At: MARCOVICI, D. 71/5 / Pl: ~i, ~oare / E: cicăli + -itor] 4 Care cicălește (1-4).

CICĂLITÓR, -OÁRE, cicălitori, -oare, adj. Care cicălește. – Cicăli + suf. -tor.

CICĂLITÓR, -OÁRE, cicălitori, -oare, adj. Care cicălește. – Cicăli + suf. -tor.

CICĂLITÓR, -OÁRE, cicălitori, -oare, adj. 1. Care cicălește; rău de gură, înclinat să plictisească, să facă șicane. Nemulțumit, mofturos, cicălitor, striga la meșteri. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 124. Anca e o femeie rea, cicălitoare, răzbunătoare. GHEREA, ST. CR. II 257. 2. Fig. Supărător, sîcîitor. Oare nu scuturasem eu de pe suflet și de pe inimă grijile cicălitoare? HOGAȘ, M. N. 159.

CICĂLITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival (despre persoane) Care cicălește; sâcâitor. /a cicăli + suf. ~tor

cicălitor a. și m. care cicălește.

cicălitór, -oáre adj. Care te tot cicălește: femeĭe cicălitoare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cicălitór adj. m., pl. cicălitóri; f. sg. și pl. cicălitoáre

cicălitór adj. m., pl. cicălitóri; f. sg. și pl. cicălitoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CICĂLITÓR adj. sâcâitor, (fig.) pisălog. (Om ~.)

CICĂLITOR adj. sîcîitor, (fig.) pisălog. (Om ~.)

Intrare: cicălitor
cicălitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cicălitor
  • cicălitorul
  • cicălitoru‑
  • cicălitoare
  • cicălitoarea
plural
  • cicălitori
  • cicălitorii
  • cicălitoare
  • cicălitoarele
genitiv-dativ singular
  • cicălitor
  • cicălitorului
  • cicălitoare
  • cicălitoarei
plural
  • cicălitori
  • cicălitorilor
  • cicălitoare
  • cicălitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cicălitor

  • 1. Care cicălește.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Nemulțumit, mofturos, cicălitor, striga la meșteri. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 124.
      surse: DLRLC
    • Anca e o femeie rea, cicălitoare, răzbunătoare. GHEREA, ST. CR. II 257.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Oare nu scuturasem eu de pe suflet și de pe inimă grijile cicălitoare? HOGAȘ, M. N. 159.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Cicăli + sufix -tor.
    surse: DEX '98 DEX '09