2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cianoza vtr [At: DEX2 / P: ci-a~ / Pzi: ~zez / E: fr cyanoser] 1-2 A deveni (sau a face să devină) cianotic (1).

CIANOZÁ, cianozez, vb. I. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină cianotic. [Pr.: ci-a-] – Din fr. cyanoser.

CIANOZÁ, cianozez, vb. I. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină cianotic. [Pr.: ci-a-] – Din fr. cyanoser.

CIANOZÁ vb. I. tr., refl. A produce cianoză, a fi atins de cianoză. [Pron. ci-a-. / < fr. cyanoser].

CIANOZÁ vb. tr., refl. a deveni, a face să devină cianotic. (< fr. cyanoser)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cianozáre s. f., g.-d. art. cianozării

cianozá (a ~) (ci-a-) vb., ind. prez. 3 cianozeáză

cianozá vb. (sil. ci-a-), ind. prez. 3 sg. cianozeáză

Intrare: cianozare
cianozare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cianozare
  • cianozarea
plural
  • cianozări
  • cianozările
genitiv-dativ singular
  • cianozări
  • cianozării
plural
  • cianozări
  • cianozărilor
vocativ singular
plural
Intrare: cianoza
  • silabație: ci-a-
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cianoza
  • cianozare
  • cianozat
  • cianozatu‑
  • cianozând
  • cianozându‑
singular plural
  • cianozea
  • cianozați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cianozez
(să)
  • cianozez
  • cianozam
  • cianozai
  • cianozasem
a II-a (tu)
  • cianozezi
(să)
  • cianozezi
  • cianozai
  • cianozași
  • cianozaseși
a III-a (el, ea)
  • cianozea
(să)
  • cianozeze
  • cianoza
  • cianoză
  • cianozase
plural I (noi)
  • cianozăm
(să)
  • cianozăm
  • cianozam
  • cianozarăm
  • cianozaserăm
  • cianozasem
a II-a (voi)
  • cianozați
(să)
  • cianozați
  • cianozați
  • cianozarăți
  • cianozaserăți
  • cianozaseți
a III-a (ei, ele)
  • cianozea
(să)
  • cianozeze
  • cianozau
  • cianoza
  • cianozaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cianoza

  • 1. A deveni sau a face să devină cianotic.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: