2 definiții pentru chiuitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chiuitor, ~oare a [At: DA ms / P: chi-u-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: chiui + -(i)tor] (D. persoane, sunete etc.) Care chiuie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chiuitór adj. m., pl. chiuitóri; f. sg. și pl. chiuitoáre

Intrare: chiuitor
chiuitor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chiuitor
  • chiuitorul
  • chiuitoru‑
  • chiuitoare
  • chiuitoarea
plural
  • chiuitori
  • chiuitorii
  • chiuitoare
  • chiuitoarele
genitiv-dativ singular
  • chiuitor
  • chiuitorului
  • chiuitoare
  • chiuitoarei
plural
  • chiuitori
  • chiuitorilor
  • chiuitoare
  • chiuitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)