chiști sm [At: BĂCESCU, P. 183 / E: nct] (Mol) Pește cu mustăți, nedefinit mai îndeaproape.

chiștésc, V. piftesc, piștesc.

piștésc v. intr. (sîrb. pištati, a țîșni, a șuera. V. piftesc). Vechĭ. Rar azĭ. Ĭes pin niște crăpăturĭ foarte micĭ, vorbind de lichide: vinu piștea pintre doage, lacrămile-ĭ pișteaŭ din ochĭ. Las să picure: polobocu piștește. – Pop. chiștesc.

CHISTI- „capsula cristalinului”. ◊ gr. kystis „veziculă, capsulă” > fr. kysti- > rom. chisti-. □ ~tom (v. -tom), s. n., instrument medical pentru secționarea capsulei cristalinului.