2 definiții pentru chirui


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chirui vt [At: REV. CRIT. III, 92 / Pzi: ~ésc / E: nct] (Reg) A ara a doua oară.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

chiruí, chiruiésc, vb. IV (reg.) a ara a doua oară, a face ogor, a întoarce locul.

Intrare: chirui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • chirui
  • chiruire
  • chiruit
  • chiruitu‑
  • chiruind
  • chiruindu‑
singular plural
  • chiruiește
  • chiruiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • chiruiesc
(să)
  • chiruiesc
  • chiruiam
  • chiruii
  • chiruisem
a II-a (tu)
  • chiruiești
(să)
  • chiruiești
  • chiruiai
  • chiruiși
  • chiruiseși
a III-a (el, ea)
  • chiruiește
(să)
  • chiruiască
  • chiruia
  • chirui
  • chiruise
plural I (noi)
  • chiruim
(să)
  • chiruim
  • chiruiam
  • chiruirăm
  • chiruiserăm
  • chiruisem
a II-a (voi)
  • chiruiți
(să)
  • chiruiți
  • chiruiați
  • chiruirăți
  • chiruiserăți
  • chiruiseți
a III-a (ei, ele)
  • chiruiesc
(să)
  • chiruiască
  • chiruiau
  • chirui
  • chiruiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)