2 definiții pentru chiralău

chiralău sn [At: DA / Pl: ~láie / E: mg kerülö] (Mgm; reg) Țarc.

chiralắu, chiraláie, s.n. (reg.) ocol, țarc (în care se închid mieii primăvara).

Intrare: chiralău
chiralău substantiv neutru
substantiv neutru (N46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chiralău
  • chiralăul
  • chiralău‑
plural
  • chiralaie
  • chiralaiele
genitiv-dativ singular
  • chiralău
  • chiralăului
plural
  • chiralaie
  • chiralaielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)