2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chĭombăĭésc (mă) v. refl. Fam. Mă puchinesc, mă mocoșesc la o lumină slabă. – Și chĭompăĭesc și -ănesc (nord).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chiombăí / chiompăí (a chiombăi / a chiompăi) (reg.) vb., ind. prez. 3 chiómbăie / chiómpăie, imperf. 3 sg. chiombăiá / chiompăiá; conj. prez. 3 să chiómbăie / să chiómpăie


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CHIOMBĂÍRE, chiombăiri, s. f. v. CHIOMBĂI. – [DOOM 2]

Intrare: chiombăire
chiombăire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chiombăire
  • chiombăirea
plural
  • chiombăiri
  • chiombăirile
genitiv-dativ singular
  • chiombăiri
  • chiombăirii
plural
  • chiombăiri
  • chiombăirilor
vocativ singular
plural
Intrare: chiombăi
verb (V343)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • chiombăi
  • chiombăire
  • chiombăit
  • chiombăitu‑
  • chiombăind
  • chiombăindu‑
singular plural
  • chiombăie
  • chiombăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • chiombăi
(să)
  • chiombăi
  • chiombăiam
  • chiombăii
  • chiombăisem
a II-a (tu)
  • chiombăi
(să)
  • chiombăi
  • chiombăiai
  • chiombăiși
  • chiombăiseși
a III-a (el, ea)
  • chiombăie
(să)
  • chiombăie
  • chiombăia
  • chiombăi
  • chiombăise
plural I (noi)
  • chiombăim
(să)
  • chiombăim
  • chiombăiam
  • chiombăirăm
  • chiombăiserăm
  • chiombăisem
a II-a (voi)
  • chiombăiți
(să)
  • chiombăiți
  • chiombăiați
  • chiombăirăți
  • chiombăiserăți
  • chiombăiseți
a III-a (ei, ele)
  • chiombăie
(să)
  • chiombăie
  • chiombăiau
  • chiombăi
  • chiombăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)