4 intrări

44 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chino- vz cin4-

CHINO1- Element de compunere savantă cu semnificația „mișcare”, „transformare”. [Var. cino- și -chineză, -cineză. / < fr. kine-, cf. gr. kinein – a se mișca].

cin4- [At: DN3 / V: chino-, ~ne-, ~no- / E: fr cyno-] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1 Referitor la câine. 2 Propriu câinelui.

CIN- Element prim de compunere savantă cu semnificația „câine”, „în legătură cu câinii”. [Var. chino-, cine-, cino-. / < fr. cyno-, cf. gr. kyon, kynos].

CINE1- Element prim de compunere savantă care are semnificația „mișcare”, „de mișcare”, „în legătură cu mișcarea”. [Var. cinem-, cinemat-, cinemato-, cinemo-. / < fr. cine- < gr. kinema – mișcare].

CHIN- / CHINET(O)- / CHINEZI(O)-, -CHINÉZĂ, -CHINEZÍE / CINETO-, -CINÉZĂ elem. „mișcare”, „transformare”. (< fr. kin-, kinet/o/-, kinési/o/-, -kinèse, -kinésie, cinéto-, -cinèse, cf. gr. kinesis, kinetos)

CINE- / CINEMA- / CINEMAT(O)- / CINEMO- / CINET(O)- elem. „mișcare”; „cinematograf”. (< fr. ciné-, cinéma-, cinémat/o/-, cinémo-, cinét/o/-, cf. gr. kinema, -atos, kinetos, mobil)

CIN(O)-/CHINO- elem. „câine”. (< fr. cyn/o/-. cf. gr. kyon, kynos)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CHINO-1 (KINO-) „mișcare, mobilitate”. ◊ gr. kino, ein „a se mișca” > germ. kino-, engl. id. > rom. chino-.~plasmă (v. -plasmă), s. f., citoplasmă cu structură fibrilară; ~scop (v. -scop), s. n., aparat care reproduce mecanic mișcările individuale ale mandibulelor.

CHINO-2, v. CINO-.~drom (v. -drom), s. n., teren special amenajat pentru cursele de cîini; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu creșterea și dresajul cîinilor; sin. cinologie.

CHIN-1, v. CHINO-1.~estezie (v. -estezie), s. f., totalitatea senzațiilor de mișcare pe care ni le dă corpul nostru.

CHIN-2, v. CIN-.~antropie (v. -antropie), s. f., cinantropie*.

CHINETO- (CINETO-, KINETO-) „mișcare, mobilitate”. ◊ gr. kinetos „mobil, mișcător” > fr. kinéto- și cinéto-, germ. kineto-, engl. id., it. chineto- > rom. chineto-, cineto- și kineto-.~cor (cinetocor, kinetocor) (v. -cor), s. n., centromer*; ~nemă (cinetonemă) (v. -nemă), s. f., loc de inserție a filamentelor fusului cromozomial; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., corpuscul cromofil din celulele nervoase; ~plaste (cinetoplaste, kinetoplaste) (v. -plast), s. n. pl., corpusculi sateliți formați la baza flagelilor, care se divid concomitent cu chinetozomii; ~scop (kinetoscop) (v. -scop), s. n., aparat cu ajutorul căruia se poate reconstitui o mișcare; ~terapie (kinetoterapie) (v. -terapie), s. f., chineziterapie*; ~zom (cinetozom, kinetozom) (v. -zom), s. m., 1. Corp granular, situat la baza unui flagel sau cil. 2. Particulă citoplasmatică autoduplicantă, cu rol important în morfogeneza ciliatelor.[1] modificată

  1. Un întreg rând lipsă refăcut din DETS2: s. m., 1. Corp granular, situat la baza unui flagel — Ladislau Strifler

CHINEZI- (KINEZI-), v. CHINEZIO-.~metru (v. -metru1), s. n., instrument pentru măsurarea unei mișcări; ~terapie (kineziterapie) (v. -terapie), s. f., tratament terapeutic prin mișcare; sin. chinetoterapie.[1]

  1. În original lipsește (KINEZI-). A fost adăugat ca urmare a referinței încrucișate de la acest prefix. Perechea chineziterapie – kineziterapie confirmă acest prefix. — Ladislau Strifler

CHINEZIO- (KINEZIO-) „mișcare, mobilitate”. ◊ gr. kinesis, kineseos „mișcare” > fr. kinésio-, germ. id., engl. id. > rom. chinezio- și kinezio-.~logie (kineziologie) (v. -logie1), s. f., știință a anatomiei, fiziologiei și mecanicii mișcărilor musculare ale omului.

CIN-, v. CINO-.~antropie (v. -antropie), s. f., stare patologică a unei persoane de a se crede transformată în cîine; ~odont (v. -odont), s. m., dinte canin; ~orexie (v. -orexie), s. f., foame puternică, manifestată mai ales ca simptom al unor afecțiuni ale tubului digestiv.

CINEMATO- „mișcare, film”. ◊ gr. kinema, atos „mișcare” > fr. cinémato-, it. id., engl. id. > rom. cinemato-.~graf (v. -graf), s. n., 1. Local special pentru proiectarea filmelor cinematografice în fața publicului. 2. Arta cinematografică; ~grafie (v. -grafie), s. f., tehnica înregistrării fotografice și a reproducerii unor imagini succesive, astfel încît să se dea iluzia mișcării.

CINEMO- „mișcare, viteză”. ◊ gr. kinema „mișcare” > fr. cinemo- > rom. cinemo-.~graf (v. -graf), s. n., instrument care determină și care înregistrează vitezele; ~gramă (v. -gramă), s. f., înregistrare fotografică ritmică, la intervale scurte, a diverselor faze ale unei mișcări; ~metru (v. -metru1), s. n., indicator de viteză.

CINO- (CHINO-2) „cîine, canin”. ◊ gr. kyon, kynos „cîine” > fr. cyno-, engl. id., it. cino- > rom. cino- și chino-.~cefal (v. -cefal), s. m., specie de maimuță africană, cu capul și botul de formă alungită și cu coada lungă; ~drom (chinodrom) (v. -drom), s. n., pistă special amenajată pentru cursele de cîini; ~fil (v. -fil1), adj., s. m. și f., (persoană) care iubește cîinii; ~filie (v. -filie1), s. f., atașament exagerat pentru cîini; ~fob (v. -fob), adj., s. m. și f., (persoană) care suferă de cinofobie; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de cîini; ~id (v. -id), adj., cu aspect de cîine; ~logie (v. -logie1), s. f., chinologie*, canicultură*; ~pedie (v. -pedie), s. f., creștere a cîinilor de vînătoare.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CHINO-TIBETANE adj. Limbi ~ v. sino-tibetane.

Intrare: chino
chino
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: c(h)ino- (câine)
cino
prefix (I7-P)
  • cino
prefix (I7-P)
  • cine
prefix (I7-P)
  • chin
prefix (I7-P)
  • chino
prefix (I7-P)
  • cin
Intrare: chino- (China)
prefix (I7-P)
  • chino
Intrare: cine- (mișcare)
kino
prefix (I7-P)
  • kino
prefix (I7-P)
  • chinezio
prefix (I7-P)
  • cine
prefix (I7-P)
  • cinemo
prefix (I7-P)
  • cinem
prefix (I7-P)
  • cinemat
prefix (I7-P)
  • cinemato
cinema2 (pref.) element de compunere prefix
prefix (I7-P)
  • cinema
prefix (I7-P)
  • cinet
prefix (I7-P)
  • cineto
prefix (I7-P)
  • chin
prefix (I7-P)
  • chino
prefix (I7-P)
  • chinet
prefix (I7-P)
  • chineto
prefix (I7-P)
  • kineto
prefix (I7-P)
  • kinezi
chinezi (pref.) element de compunere prefix
prefix (I7-P)
  • chinezi
prefix (I7-P)
  • kinezio

c(h)ino- (câine) cino cine chin chino cin

  • 1. Element prim de compunere savantă cu semnificația „câine”, „în legătură cu câinii”.
    surse: DN DETS

etimologie:

cine- (mișcare) kino chinezio cine cinemo cinem cinemat cinemato cinema cinet cineto chin chino chinet chineto kineto kinezi chinezi kinezio

  • 1. Element prim de compunere savantă care are semnificația „mișcare”, „de mișcare”, „în legătură cu mișcarea”, „mobilitate”, „transformare”, „viteză”.
    surse: DETS DN

etimologie: