9 definiții pentru chimism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chimism sns [At: DEX2 / E: fr chimisme] (Fzl) 1 Totalitatea reacțiilor chimice ale organismului. 2 (Îs) ~ gastric Analiză a acidității sucului gastric din organism. modificată

CHIMÍSM s. n. Totalitatea reacțiilor chimice din organism. ◊ Chimism gastric = analiză a acidității sucului gastric din organism. – Din fr. chimisme.

CHIMÍSM s. n. Totalitatea reacțiilor chimice ale organismului. ◊ Chimism gastric = analiză a acidității sucului gastric din organism. – Din fr. chimisme.

CHIMÍSM s.n. Totalitatea fenomenelor naturale (mai ales organice) care se produc în virtutea legilor de care se ocupă chimia. ◊ Chimism gastric = probă de laborator prin care se studiază sucurile gastrice. [< fr. chimisme].

CHIMÍSM s. n. totalitatea fenomenelor naturale (organice) care se produc în virtutea legilor de care se ocupă chimia. ♦ ~ gastric = probă de laborator prin care se studiază sucurile gastrice. (< fr. chimisme)

CHIMÍSM n. Totalitate a reacțiilor chimice ce se produc în organism. /<fr. chimisme


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

intermediar, chimism ~, (engl.= intermediat), despre caracterul unei roci sau al unei topituri naturale cu conținut de SiO2 între 52 și 66%. Astfel de produse se caracterizează prin asocierea amfibolilor cu feldspații (de regulă, plagioclazi) și prin culoarea lor cenușie (diorite, andezite). Termenul este depreciat din cauza confuziilor pe care le poate genera. Sin. neutru.

Intrare: chimism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chimism
  • chimismul
  • chimismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • chimism
  • chimismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)