2 intrări

5 definiții

CHILI- Element de compunere savantă cu semnificația „chil”. [< fr. chyli-, cf. lat. chylus, gr. chylos – suc, zeamă].

chilì v. Mold. 1. a pili (și fig.): cât îmi bat eu capul să-l mai chilesc AL.; 2. fam. a bea: îți chili vârtos în sănătătea isprăvnicesei AL. [V. pili].

pilì (chilì) v. a se îmbăta: se pilește dumineca toată ziua. [Țigăn. PILO, a bea, prin mijlocirea limbei cârăitorilor1 sau hoților].[1]

  1. 1. În original, posibilă greșeală de tipar: cărăitorilor. LauraGellner

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CHILI s.n. Cuvânt de origine indiană sud-americană, de circulație internațională în variantele engl. chile, chili, chilli, pentru: 1. Ardei iute, respectiv boia. 2. Amestec tradițional de condimente, numit și chili mexican sau american (engl. chili powder, germ. Chilipulver), ce nu trebuie confundat cu ardeii sau cu simpla boia de ardei (engl. chilli powder, germ. Chillipulver), constând în principal din boia, chimion amar, oregano și usturoi, utilizat pentru asezonarea preparatelor specifice. 3. Preparat culinar (supă, tocăniță) condimentat cu chili (2), cel mai cunoscut fiind chili con carne, mâncare specific texană din carne de vită tocată, boabe de fasole, bucăți de ardei și roșii; adaptat bucătăriei europene, chilli con carne este o tocăniță din carne de vită cu felii de ardei, în sos picant.

Intrare: chili (verb)
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • chili
  • chilire
  • chilit
  • chilind
singular plural
  • chilește
  • chiliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • chilesc
(să)
  • chilesc
  • chileam
  • chilii
  • chilisem
a II-a (tu)
  • chilești
(să)
  • chilești
  • chileai
  • chiliși
  • chiliseși
a III-a (el, ea)
  • chilește
(să)
  • chilească
  • chilea
  • chili
  • chilise
plural I (noi)
  • chilim
(să)
  • chilim
  • chileam
  • chilirăm
  • chiliserăm
  • chilisem
a II-a (voi)
  • chiliți
(să)
  • chiliți
  • chileați
  • chilirăți
  • chiliserăți
  • chiliseți
a III-a (ei, ele)
  • chilesc
(să)
  • chilească
  • chileau
  • chili
  • chiliseră
Intrare: chilit
chilit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chilit
  • chilitul
  • chilitu‑
  • chili
  • chilita
plural
  • chiliți
  • chiliții
  • chilite
  • chilitele
genitiv-dativ singular
  • chilit
  • chilitului
  • chilite
  • chilitei
plural
  • chiliți
  • chiliților
  • chilite
  • chilitelor
vocativ singular
plural
chilire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chilire
  • chilirea
plural
  • chiliri
  • chilirile
genitiv-dativ singular
  • chiliri
  • chilirii
plural
  • chiliri
  • chilirilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)