3 intrări

39 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHIL2, chile, s. n. (Fam.) Kilogram. [Var.: (reg.) chílă s. f.] – Din kil[ogram].

CHIL2, chile, s. n. (Fam.) Kilogram. [Var.: (reg.) chílă s. f.] – Din kil[ogram].

CHIL1 s. n. (Fiziol.) Lichid lăptos, rezultat din digestia alimentelor în intestin, ce se absoarbe în mare parte prin vasele limfatice. – Din fr. chyle, lat. chylus.

chil1 sn [At: DA / Pl: ~e / E: kil(ogram)] (Fam) Kilogram.

chil4 sms [At: DA / V: hil, șil / E: fr chyle] (Fzl) Lichid lăptos care constituie conținutul vaselor limfatice intestinale. modificată

chil2 sn [At: I. IONESCU, D. 254 / Pl: ~e / E: ger Kühl(röbre) cf chilștoc] (Gms) Țeavă de răcit.

CHIL2, chile, s. n. (Fam.) Kilogram. [Var.: (reg.) chílă s. f.] – Din kilogram.

CHIL1 s. n. (Fiziol.) Lichid lăptos care constituie conținutul vaselor limfatice intestinale. – Din fr. chyle, lat. chylus.

CHIL1 s. n. Lichid albicios format din partea nutritivă a alimentelor, absorbit de mucoasa intestinală în timpul actului de digestie și răspîndit după aceea în tot corpul, pentru a-l hrăni.

CHIL2, chile, s. n. (Familiar) Kilogram. Un chil de mere. – Variantă: (regional) chílă s. f.

CHIL1 s. n. Lichid albicios format din partea nutritivă a alimentelor, absorbit de mucoasa intestinală în timpul actului de digestie și răspândit apoi în tot corpul, pe care îl hrănește. – Fr. chyle (lat. lit. chylus).

CHIL s.n. Lichid rezultat din partea nutritivă a alimentelor, care este absorbit de mucoasa intestinală pentru a fi raspândit apoi în tot corpul spre a-l hrăni. [Pl. -luri. / < fr. chyle, cf. gr. chylos – suc].

CHIL1 s. n. lichid din digestia alimentelor, absorbit de mucoasa intestinală pentru a fi transportat, pe cale limfatică, în tot corpul. (< fr. chyle, lat. chylus, gr. khylos, suc)

CHIL n. anat. Lichid albicios vâscos, rezultat din digestia intestinală și resorbit pe cale limfatică în circulația generală. ~ intestinal. /<lat. chylus, fr. chyle

*1) chil n., pl. urĭ (vgr. hylós, suc, d. heó, vărs. V. chim). Fiziol. Suc albicĭos care ĭese din alimente în timpu digestiuniĭ și pe care vasele chilifere din intestinu supțire îl duc în sînge.

*2) chil n., pl. urĭ. Vulg. Chilogram.

CHÍLĂ3 s. f. v. chil2.

chílă1 sf [At: URICARIUL, ap. CIHAC, II, 49 / V: pi~ / Pl: ~le / E: tc klî] 1 Veche măsură de capacitate pentru cereale, egală cu circa 680 de litri în Țara Românească și cu circa 430 de litri în Moldova. 2 (Înv) Impozit care se plătea cu un anumit număr de chile de cereale. 3 (Îe) Cu ~ Cu nemiluita.

CHÍLĂ1 s. f. v. chil2.

CHILI- Element de compunere savantă cu semnificația „chil”. [< fr. chyli-, cf. lat. chylus, gr. chylos – suc, zeamă].

CHILI1- elem. chil2(o)-. ()

CHIL2(O)-/CHILI-, -CHILÍE elem. „chil, umoare”. (< fr. chyl/o/-, chyli-, -chylie, cf. lat. chylus, gr. khylos)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chil (lichid fiziologic) s. n.

chil (lichid fiziologic) s. n.

chilă (veche măsură de capacitate).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CHIL s. kilo, kilogram. (Un ~ de zahăr.)

CHIL s. kilo, kilogram. (Un ~ de zahăr.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

chil (chíle), s. n. – La alambic, tub refrigerant. Germ. Kühl(schlange). Aceeași parte a alambicului se mai numește chilștoc, s. n., din germ. Kühlstock (DAR); de unde s-a obținut var., cf. chiostec, chiștoc, s. n. (muc de țigară).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

chil s.n. (reg.) țeavă de răcit (la alambic).

CHIL-, v. CHILO-1.~ectazie (v. -ectazie), s. f., dilatare a vaselor chilifere; ~urie (v. -urie), s. f., prezență a chilului în urină.

CHILI-1 „chil, suculent, lăptos”. ◊ L. tz. chylus „suc, zeamă” > fr. chyli-, engl. id., it. chili- > rom. chili-.~caul (v. -caul), adj., (despre plante) care are o tulpină suculentă; ~fer (v. -fer), adj., prin care circulă chilul; ~form (v. -form), adj., care are aspectul lăptos sau colorația chilului.

CHILO-1 „suc, chil, produs chiliar”. ◊ gr. khylos „suc, umoare” > fr. chylo-, germ. id., engl. id. > rom. chilo-.~caul (v. -caul), adj., cu tulpină lactescentă; ~cel (v. -cel2), s. n., acumulare de lichid chilos în tunica vaginală; ~fil (v. -fil2), adj., cu frunze suculente; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante suculente; ~microgramă (v. micro-, v. -gramă), s. f., curbă de variație a numărului chilomicronilor[1] serici; ~poieză (v. -poieză), s. f., proces de formare a chilului; ~ree (v. -ree), s. f., secreție excesivă de chil.

  1. Noțiunea de chilomicron (seric) nu este definită. — gall

Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

chil, chile s. n. (vulg.) 1. penis. 2. vulvă; vagin.

de unde chilu’ babei / pielea / pălăria mea? expr. de unde naiba?

doi la metru, trei la chil expr. (glum.) persoană scundă și slabă.

Intrare: chil (fiziol.)
chil2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chil
  • chilul
  • chilu‑
plural
  • chiluri
  • chilurile
genitiv-dativ singular
  • chil
  • chilului
plural
  • chiluri
  • chilurilor
vocativ singular
plural
Intrare: chil (u.m.)
chil1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DEX '98, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chil
  • chilul
  • chilu‑
plural
  • chile
  • chilele
genitiv-dativ singular
  • chil
  • chilului
plural
  • chile
  • chilelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chi
  • chila
plural
  • chile
  • chilele
genitiv-dativ singular
  • chile
  • chilei
plural
  • chile
  • chilelor
vocativ singular
plural
Intrare: chil / chili / chilo (pref.)
prefix (I7-P)
  • chil
chilo1 (pref. - umoare) element de compunere prefix
prefix (I7-P)
  • chilo
chili1 (pref. - umoare)
prefix (I7-P)
  • chili
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

chil (fiziol.)

  • 1. fiziologie Lichid lăptos, rezultat din digestia alimentelor în intestin, ce se absoarbe în mare parte prin vasele limfatice.
    surse: DEX '09 DLRLC DN NODEX un exemplu
    exemple
    • Chil intestinal.
      surse: NODEX

etimologie:

chil (u.m.) chilă

etimologie:

  • kil[ogram]
    surse: DEX '09 DLRM