chida vt [At: H XVIII, 136 / E: chidă] 1-4 (Ban) A cădea chidă (1-4).

chidă sf [At: PSALT. 331/36 / V: ~die, (reg) cidă, cidie, (Ban) cige, ~dinie / Pl: (rar) ~dele / E: mg köd] (Îrg) 1 Negură pe munți. 2 Brumă. 3 Chiciură. 4 Promoroacă. 5 (Pan) Mai multe fructe așezate pe aceeași creangă, formând un ciorchine. 6 (Îs) Cidă de poame Ciorchine de fructe.

chidie sf vz chidă

chidinie sf vz chidă

cide sf vz chidă

cige sf vz chidă

CHIDĂ, chide, s. f. (Reg.) Chiciură. – Magh. köd „bură, ceață”.

chídă (Olt.) f., pl. e și chídie (Mold. Trans.) f. (ung. köd). Promoroacă. – Și -íe (Serbia).

promoroácă (est) și pomoroácă (vest) f., pl. e (oa dift.). Amestec din rut. prýmorozok, rus. pomorozĭ, -ozki, promoroacă, și rus. pomoróka, pámorok, și pómorok, timp întunecat. V. amurg). Brumă foarte groasă care se formează maĭ ales pe ramurĭ și sîrmele telegrafuluĭ îmbrăcînd toate în alb. – Pe aĭurea și chícĭură, chídă și chidíe.

CHIDĂ s. v. brumă, chiciură, promoroacă.

chidă s. v. BRUMĂ. CHICIURĂ. PROMOROACĂ.

chidă (chide), s. f. – 1. Negură, ceață. – 2. Chiciură. – Var. chidie. Mag. köd „negură” (Cihac, II, 489). – Der. chida, vb. (a cădea chiciură).

CHIDĂ subst. cu sens de „chiciură”, Scorțeni, r. Cîmpina. 1. Chida b. (16 A IV. 2. Chidea, s., ard. 3. Chidu, A., act., cf. și Nichita (Partea I).