6 definiții pentru chicuță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chicúță sf [At: BIBICESCU, P. P. 318 / Pl: ~țe / E: chică + -uță] 1-2 Chicușoară (1-2).

CHICÚȚĂ, chicuțe, s. f. (Reg.) Chiculiță. – Chică + suf. -uță.

CHICÚȚĂ, chicuțe, s. f. (Reg.) Chiculiță. – Chică + suf. -uță.

CHICÚȚĂ, chicuțe, s. f. Chiculița. Eu nevasta nu mi-oi da., Că mi-a dat-o saacră-mea, Să-mi spele chicuța mea. BIBICESCU, P. P. 318.

CHICÚȚĂ, chicuțe, s. f. Chiculiță. – Din chică + suf. -uță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chicúță (reg.) s. f., g.-d. art. chicúței; pl. chicúțe

chicúță s. f., g.-d. art. chicúței; pl. chicúțe

Intrare: chicuță
chicuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chicuță
  • chicuța
plural
  • chicuțe
  • chicuțele
genitiv-dativ singular
  • chicuțe
  • chicuței
plural
  • chicuțe
  • chicuțelor
vocativ singular
plural

chicuță

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Eu nevasta nu mi-oi da, Că mi-a dat-o saacră-mea, Să-mi spele chicuța mea. BIBICESCU, P. P. 318.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Chică + sufix -uță.
    surse: DEX '98 DEX '09