2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chicluĭésc, V. picluĭesc.

picluĭésc v. tr. (din maĭ raru pitl- [Bucov.], rut. pitlĭuvati, pol. pytlować, a cerne, d. pytel, sită; ung. pitle, pitlik, sită, d. germ. beutel, sită. P tl = cl, cp. cu cotlesc și coclesc, atlaz și aclaz). Est. Cern făina foarte fin. – Pop. chicluĭesc.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

chicluí, chícluiésc, vb. IV (reg., înv.) a cerne.

Intrare: chicluire
chicluire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chicluire
  • chicluirea
plural
  • chicluiri
  • chicluirile
genitiv-dativ singular
  • chicluiri
  • chicluirii
plural
  • chicluiri
  • chicluirilor
vocativ singular
plural
Intrare: chiclui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • chiclui
  • chicluire
  • chicluit
  • chicluitu‑
  • chicluind
  • chicluindu‑
singular plural
  • chicluiește
  • chicluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • chicluiesc
(să)
  • chicluiesc
  • chicluiam
  • chicluii
  • chicluisem
a II-a (tu)
  • chicluiești
(să)
  • chicluiești
  • chicluiai
  • chicluiși
  • chicluiseși
a III-a (el, ea)
  • chicluiește
(să)
  • chicluiască
  • chicluia
  • chiclui
  • chicluise
plural I (noi)
  • chicluim
(să)
  • chicluim
  • chicluiam
  • chicluirăm
  • chicluiserăm
  • chicluisem
a II-a (voi)
  • chicluiți
(să)
  • chicluiți
  • chicluiați
  • chicluirăți
  • chicluiserăți
  • chicluiseți
a III-a (ei, ele)
  • chicluiesc
(să)
  • chicluiască
  • chicluiau
  • chiclui
  • chicluiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)