chițorlán sm [At: DA ms / V: ~țur~ / Pl: ~i / E: nct] (Reg) 1 Chițoran (Sorex vulgaris). 2 Cârtiță (Talpa luripaca).

chițorán, chițorlán și mitorlán m. (cp. cu chiț-can și sufixu -oran, -orlan). Vest. Cîrtiță. Guzgan de cîmp, popondoc. – În Tulcea ñițoran, popondoc.

cî́rtiță f., pl. e (bg. kŭrtica, sîrb. krtica d. vsl. krŭtŭ. D. rom. vine ung. kertica). Un fel de guzgan insectivor (numit și chițorlan și sobol), cu păru negru, cu ochiĭ puțin dezvoltațĭ și care trăĭește supt pămînt scormolindu-l și făcînd moșoroaĭe (talpa europaea). O boală manifestată pin nodurĭ supt pele. (Poporu crede c’o capețĭ dacă stricĭ moșoroaĭele de cîrtiță). V. cățelu (pămîntuluĭ), popondoc, șomîc.