7 definiții pentru chițibușară


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHIȚIBUȘÁR, -Ă, chițibușari, -e, s. m. și f. (Fam.) 1. Persoană căreia îi place să uzeze de chițibușuri, de mărunțișuri, care face mici șmecherii. 2. Persoană care dă importanță fleacurilor; persoană care caută nod în papură. – Chițibuș + suf. -ar.

chițibușár, ~ă smf [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: chițibuș + -ar] (Pfm) 1 Persoană care face mici șmecherii. 2 Persoană care dă importanță fleacurilor. 3 Persoană care caută nod în papură.

CHIȚIBUȘÁR, -Ă, chițibușari, -e, s. m. și f. 1. Persoană căreia îi place să uzeze de chițibușuri, de mărunțișuri, care face mici șmecherii. 2. Persoană care dă importanță fleacurilor; persoană care caută nod în papură. – Chițibuș + suf. -ar.

CHIȚIBUȘÁR, -Ă, chițibușari, -e, s. m. și f. Persoană care se ocupă de chițibușuri, de mărunțișuri, care umblă cu tertipuri, cu subtilități.

CHIȚIBUȘÁR ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care dă importanță chițibușurilor. /chițibuș + suf. ~ar


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chițibușáră (fam.) s. f., g.-d. art. chițibușárei; pl. chițibușáre

chițibușáră s. f., g.-d. art. chițibușárei; pl. chițibușáre

Intrare: chițibușară
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chițibușa
  • chițibușara
plural
  • chițibușare
  • chițibușarele
genitiv-dativ singular
  • chițibușare
  • chițibușarei
plural
  • chițibușare
  • chițibușarelor
vocativ singular
  • chițibușa
  • chițibușaro
plural
  • chițibușarelor

chițibușar, -ă chițibușar chițibușară familiar

  • 1. Persoană căreia îi place să uzeze de chițibușuri, de mărunțișuri, care face mici șmecherii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Persoană care dă importanță fleacurilor; persoană care caută nod în papură.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • Chițibuș + sufix -ar.
    surse: DEX '98 DEX '09