2 definiții pentru chițele

chițéle sfp [At: ANON. CAR. / E: srb kecelja, mg kecele] (Ban) Fotă.

chițéle s.f. pl. (reg.) bucată de țesătură din lână, cu ciucuri în poale, purtată de bănățence înapoi (în față având catrința); opreg.

Intrare: chițele
substantiv feminin (F168)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • chițele
  • chițelele
genitiv-dativ singular
plural
  • chițele
  • chițelelor
vocativ singular
plural