20 de definiții pentru teșitură
din care- explicative (15)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TEȘITURĂ, teșituri, s. f. 1. Tăietură piezișă făcută într-un copac (pentru a-l doborî). ♦ Suprafață teșită a unui obiect (neted). ♦ (Tehn.) Suprafață conică obținută prin operația de teșire. 2. Ciot, buturugă. – Teși + suf. -tură.
teșitură sf [At: DOSOFTEI, ap. JAHRESBER. V, 137 / V: (reg) ~șăt~, ~șet~, ~șt~, tișăt~, tiș~ / Pl: ~ri / E: teși + -tură] 1 (Reg) Tăietură piezișă făcută într-un copac pentru a-l doborî. 2 Partea ascuțită, retezată în formă de pană sau crestată a unui par sau a unui lemn. 3 Suprafața teșită (6) a unui obiect. 4 (Reg) Tăietură făcută ca semn distinctiv în urechea oilor. 5 (Reg) Partea care rămâne în pământ dintr-un copac sau dintr-o tufă tăiată sau ruptă Si: buturugă, ciot. 6 (Reg) Scorbură. 7 Partea inferioară a tulpinilor de cereale, de floarea-soarelui etc., care rămâne în pământ după recoltare Si: (reg) teș (3), teșeală (1). 8 (Reg; pex) Loc cu țepi sau cioturi, rămas după tăierea stufului sau a unei păduri tinere. 9 (Reg) Bucată scurtă de lemn. 10 (Teh) Suprafață conică a unui obiect rezultată prin operația de teșire (5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TEȘITURĂ, teșituri, s. f. 1. Tăietură piezișă făcută într-un copac (pentru a-l doborî ). ♦ Suprafață teșită a unui obiect (neted). ♦ (Tehn.) Suprafață conică obținută prin operația de teșire. 2. Ciot, buturugă. – Teși + suf. -tură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
TEȘITURĂ, teșituri, s. f. 1. Tăietură piezișă făcută într-un copac (pentru a-l doborî). ♦ Suprafață teșită a unui obiect (neted). 2. Partea care rămîne în pămînt dintr-un trunchi tăiat sau ars; ciot, buturugă. Dă bici iepelor și iar mai trage un ropot; cînd numai iată ce ajunge roata de-o teșitură și iar se rupe capătul. CREANGĂ, P. 128. Intră-apoi și omu-n casă suduind... Că și-a rupt la car un capăt într-un drac de teșitură. CONTEMPORANUL, VI 40. ♦ Bucată de lemn scurtă; despicătură. (Atestat în forma tișitură) Iacă dihania de urs... pun mîna pe o tișitură și strigînd înfricoșat... am și repezit într-însul. MARIAN, NA. 248. – Variante: tișătură (ȘEZ. XXI 51, ib. XXIII 106), tișitură s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TEȘITURĂ ~i f. 1) Tăietură oblică (mai ales în trunchiul unui copac). 2) Suprafață rămasă în urma teșirii unui obiect. 3) Parte de material (mai ales de lemn), desprinsă prin teșire. /a teși + suf. ~tură
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
teșitură f. 1. buturugă: ajunge roata de o ieșitură și se rupe capătul CR.; 2. pișcătura vârfului urechii (la vite). [Lit. bucată sau parte teșită].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
teșitúră f., pl. ĭ. Loc teșit (trunchĭ retezat peziș, ureche retezată peziș ș. a.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
chișitură sf vz teșitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
teșătură sf vz teșitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
teșetură sf vz teșitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
teștură sf vz teșitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tișătură sf vz teșitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tișitură sf vz teșitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TIȘĂTURĂ s. f. v. teșitură.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TIȘITURĂ s. f. v. teșitură.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
teșitură s. f., g.-d. art. teșiturii; pl. teșituri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
teșitură s. f., g.-d. art. teșiturii; pl. teșituri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
teșitură s. f., g.-d. art. teșiturii; pl. teșituri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TEȘITURĂ s. v. buturugă, buștean, butuc, ciot.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
teșitură s. v. BUTURUGĂ. BUȘTEAN. BUTUC. CIOT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
teșitură, teșiturisubstantiv feminin
- 1. Tăietură piezișă făcută într-un copac (pentru a-l doborî). DEX '09 DLRLC
- 1.1. Suprafață teșită a unui obiect (neted). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.2. Suprafață conică obținută prin operația de teșire. DEX '09 DEX '98
-
-
- Dă bici iepelor și iar mai trage un ropot; cînd numai iată ce ajunge roata de-o teșitură și iar se rupe capătul. CREANGĂ, P. 128. DLRLC
- Intră-apoi și omu-n casă suduind... Că și-a rupt la car un capăt într-un drac de teșitură. CONTEMPORANUL, VI 40. DLRLC
- 2.1. Bucată de lemn scurtă. DLRLCsinonime: despicătură
- Iacă dihania de urs... pun mîna pe o tișitură și strigînd înfricoșat... am și repezit într-însul. MARIAN, NA. 248. DLRLC
-
-
etimologie:
- Teși + sufix -tură. DEX '98 DEX '09