2 intrări

24 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHEZĂȘUIRE, chezășuiri, s. f. Acțiunea de a chezășui și rezultatul ei; garantare. – V. chezășui.

CHEZĂȘUIRE, chezășuiri, s. f. Acțiunea de a chezășui și rezultatul ei; garantare. – V. chezășui.

chezășuire sf [At: GORJAN, H. I, 154/13 / Pl: ~ri / E: chezășui] Garanție.

CHEZĂȘUIRE, chezășuiri, s. f. Acțiunea de a chezășui și rezultatul ei; garantare, asigurare (a unui drept). Datoria lui Mihai ar fi fost de a da romînilor libertate din iobăgie și proprietate de pămînt spre chezăuirea acelei libertăți. BĂLCESCU, O. II 263.

CHEZĂȘUIRE, chezășuiri, s. f. Acțiunea de a chezășui și rezultatul ei; garantare.

CHEZĂȘUI, chezășuiesc, vb. IV. Tranz. (Adesea fig.) A garanta pentru cineva sau ceva; a constitui o garanție pentru înfăptuirea unui lucru. – Chezaș + suf. -ui.

CHEZĂȘUI, chezășuiesc, vb. IV. Tranz. (Adesea fig.) A garanta pentru cineva sau ceva; a constitui o garanție pentru înfăptuirea unui lucru. – Chezaș + suf. -ui.

chezășui [At: NEGRUZZI, S. II, 320/10 / V: ~zeș~, chiz~ / Pzi: ~esc / E: chezaș] (Îvp) 1-2 vti A garanta. 3 vi A răspunde (pentru ceva sau cineva). 4 vt A apăra o persoană sau un lucru. 5 vr (Construit cu dativul sau, înv, cu pp cu) A se obliga.

CHEZĂȘUI, chezășuiesc, vb. IV. Tranz. (Învechit, astăzi numai fig.) A garanta (material sau moral) pentru cineva; a constitui o garanție pentru înfăptuirea unui lucru, a lua asupră-și răspunderea pentru efectuarea lui. E o creștere morală și intelectuală care să chezășuiască onesta și sincera aplicare și observare a acelor legi. ODOBESCU, S. III 325.

CHEZĂȘUI, chezășuiesc, vb. IV. Tranz. (Astăzi fig.) A garanta pentru cineva sau ceva; a constitui o garanție pentru înfăptuirea unui lucru. – Din chezaș.

A CHEZĂȘUI ~iesc tranz. înv. 1) A asigura în calitate de chezaș; a garanta. 2) A asigura printr-o chezășie. /chezaș + suf. ~ui

chezășuì v. a garanta, a răspunde de.

chezășuĭésc v. tr. și intr. (ung. kezesítni, id.). Garantez. – În est și chezășluĭesc și închez- (ung. kezeselni).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

chezășuire s. f., g.-d. art. chezășuirii; pl. chezășuiri

chezășuire s. f., g.-d. art. chezășuirii; pl. chezășuiri

chezășuire s. f., g.-d. art. chezășuirii; pl. chezășuiri

chezășui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. chezășuiesc, 3 sg. chezășuiește, imperf. 1 chezășuiam; conj. prez. 1 sg. să chezășuiesc, 3 să chezășuiască

chezășui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. chezășuiesc, imperf. 3 sg. chezășuia; conj. prez. 3 să chezășuiască

chezășui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. chezășuiesc, imperf. 3 sg. chezășuia; conj. prez. 3 sg. și pl. chezășuiască

chezășui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. chezășuiesc, conj. chezășuiască)

chezășuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CHEZĂȘUIRE s. v. asigurare, garantare.

chezășuire s. v. ASIGURARE. GARANTARE.

CHEZĂȘUI vb. v. garanta, gira, răspunde.

chezășui vb. v. GARANTA. GIRA. RĂSPUNDE.

Intrare: chezășuire
chezășuire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chezășuire
  • chezășuirea
plural
  • chezășuiri
  • chezășuirile
genitiv-dativ singular
  • chezășuiri
  • chezășuirii
plural
  • chezășuiri
  • chezășuirilor
vocativ singular
plural
Intrare: chezășui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • chezășui
  • chezășuire
  • chezășuit
  • chezășuitu‑
  • chezășuind
  • chezășuindu‑
singular plural
  • chezășuiește
  • chezășuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • chezășuiesc
(să)
  • chezășuiesc
  • chezășuiam
  • chezășuii
  • chezășuisem
a II-a (tu)
  • chezășuiești
(să)
  • chezășuiești
  • chezășuiai
  • chezășuiși
  • chezășuiseși
a III-a (el, ea)
  • chezășuiește
(să)
  • chezășuiască
  • chezășuia
  • chezășui
  • chezășuise
plural I (noi)
  • chezășuim
(să)
  • chezășuim
  • chezășuiam
  • chezășuirăm
  • chezășuiserăm
  • chezășuisem
a II-a (voi)
  • chezășuiți
(să)
  • chezășuiți
  • chezășuiați
  • chezășuirăți
  • chezășuiserăți
  • chezășuiseți
a III-a (ei, ele)
  • chezășuiesc
(să)
  • chezășuiască
  • chezășuiau
  • chezășui
  • chezășuiseră
chezeșui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

chezășuire, chezășuirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a chezășui și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Datoria lui Mihai ar fi fost de a da romînilor libertate din iobăgie și proprietate de pămînt spre chezășuirea acelei libertăți. BĂLCESCU, O. II 263. DLRLC
etimologie:
  • vezi chezășui DEX '98 DEX '09

chezășui, chezășuiescverb

  • 1. adesea figurat A garanta pentru cineva sau ceva; a constitui o garanție pentru înfăptuirea unui lucru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote E o creștere morală și intelectuală care să chezășuiască onesta și sincera aplicare și observare a acelor legi. ODOBESCU, S. III 325. DLRLC
etimologie:
  • Chezaș + sufix -ui. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.