15 definiții pentru chestură

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHESTURĂ, chesturi, s. f. (În trecut) Organ polițienesc, imediat superior unui comisariat. ♦ Local în care era instalat acest serviciu. – Din lat. quaestura, fr. questure.

chestu sf [At: DA ms / V: ces~, cves~ / Pl: ~ri / E: lat quaestura] 1 (În Roma antică) Sarcina îndeplinită de chestor (1). 2 Rangul de chestor (1). 3 Durata funcțiunii chestorului (1). 4 (În vechea împărțire administrativă a țării) Diviziune polițienească (în orașele mari) mai mare decât circumscripția. 5-6 Localul sau biroul unde lucra chestorul (3).

CHESTURĂ, chesturi, s. f. Organ polițienesc în trecut, imediat superior unui comisariat. ♦ Local în care era instalat acest serviciu. – Din lat. quaestura, fr. questure.

CHESTURĂ, chesturi, s. f. Organ polițienesc în regimul burghezo-moșieresc, imediat superior unui comisariat și funcționînd numai în orașele mari. ◊ Localul în care era instalat acest serviciu.

CHESTURĂ, chesturi, s. f. Organ polițienesc în regimul trecut, imediat superior unui comisariat. ♦ Local în care era instalat acest serviciu. – Lat. lit. quaestura (fr. questure).

CHESTU s.f. 1. Demnitatea și funcția de chestor în vechea Romă. 2. Organ polițienesc în regimul trecut, superior unui comisariat, care funcționa numai în orașele mari. ♦ Local unde era instalat acest organ. [< lat. quaestura, cf. fr. questure].

CHESTU s. f. 1. demnitatea și funcția de chestor în vechea Romă. 2. organ polițienesc superior unui comisariat. ◊ local, sediu al acestui organ. (< fr. questure, lat. quaestura)

chestură f. 1. demnitatea sau funcțiunea chestorului; 2. biuroul chestorilor unei adunări.

*chestúră f., pl. ĭ (lat. quaestura, d. quáerere, a ancheta. V. cer 3). Funcțiunea de chestor. Biurou chestorilor uneĭ adunărĭ. Localu polițiiĭ orĭ al prefecturiĭ de poliție (de la 1925 în coace).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

chestu s. f., g.-d. art. chesturii; pl. chesturi

chestu s. f., g.-d. art. chesturii; pl. chesturi

chestu s. f., g.-d. art. chesturii; pl. chesturi

Intrare: chestură
chestură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chestu
  • chestura
plural
  • chesturi
  • chesturile
genitiv-dativ singular
  • chesturi
  • chesturii
plural
  • chesturi
  • chesturilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cestură
  • cestura
plural
  • cesturi
  • cesturile
genitiv-dativ singular
  • cesturi
  • cesturii
plural
  • cesturi
  • cesturilor
vocativ singular
plural
cvestură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cvestură
  • cvestura
plural
  • cvesturi
  • cvesturile
genitiv-dativ singular
  • cvesturi
  • cvesturii
plural
  • cvesturi
  • cvesturilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

chestu, chesturisubstantiv feminin

  • 1. în trecut Organ polițienesc, imediat superior unui comisariat. DEX '09 DLRLC DN
    • 1.1. Local în care era instalat acest serviciu. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Demnitatea și funcția de chestor în vechea Romă. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.