opțiuni
  • info

3 intrări

18 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHES interj. (Înv.) Exclamație care se rostea ca un ordin sau ca un semnal pentru tăierea capului unui condamnat la moarte. ◊ Expr. A face ches = a tăia (capul cuiva). – Din tc. kes! „taie!”

ches1 i [At: ȘIO / E: tc kes] (Înv) 1 Taie! 2 (Îe) A face ~ A tăia.

CHES interj. (Turcism înv.) Exclamație care se rostea ca un ordin sau ca un semnal pentru tăierea capului osânditului ◊ Expr. A face ches = A tăia (capul cuiva) – Din tc. kes „taie!”.

CHES interj. (Învechit) Exclamație care se rostea ca un ordin sau ca un semnal pentru tăierea capului unui osîndit sau al unui prizonier. Cînd olteanul zicea ches, capul și zbura. GHICA, S. 117. ◊ Expr. A face ches = a tăia (capete). O mulțime de căpățîni tăiete... Pricepi deodată, cum îl vezi, că le-au făcut ches pe toate, în vremea răzmeriței. ALECSANDRI, T. 1242.

CHES interj. (Înv.) Exclamație care se rostea ca un ordin sau ca un semnal pentru tăierea capului unui osîndit. ◊ Expr. A face ches = a tăia (capete). – Tc. kes! „taie” (< kesmek).

cheș1, ~ă a [At: I. POPOVICI, R. D. I, 55 / Pl: ~i, ~e / E: mg kese] (Mgm) Bălțat.

cheș4 sn [At: ARH. FOLK. VI, 294 / Pl: ~uri / E: nct] (Reg) Cuțit.

cheș2 av vz chez

cheș3 sn vz chisea

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ches (înv., rar) interj. (în: a face ~)

ches (înv.) interj.

ches interj.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CHEȘ adj. v. bălțat, pătat, pestriț, tărcat.

cheș adj. v. BĂLȚAT. PĂTAT. PESTRIȚ. TĂRCAT.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ches interj. – (Înv.) Taie! Tc. kes, imperativ de la kesmet „a tăia” (Șeineanu, III, 38). – Der. chesăgiu (var. chisăgiu), s. m. (înv., măcelar; hoț, bandit), din tc. kesici; chisăgi (var. chesăgi), vb. (a tăia capul, a extermina); pisăgi, vb. (a pedepsi, a trînti apucînd de ceafă) prin contaminare cu pisa; chesmea, s. f. (pavea de piatră, înv.), tc. kesme „acțiunea de a tăia; piatră tăiată”.

cheș (-șe), adj. – Pestriț, bălțat. Mag. kese (DAR). În Trans., rar.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CHEȘ adj. ard. „bălțat” < ung. kese (DLR). 1. Cheșu (Tel 58); Cheșo, Sim., 1830 (16 A I 546). 2. + -an, Cheșanul (Ștef). 3. Cf. Chiașu, fam., ard., 1680 (Paș). 4. Cheșea s., ard.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a face ches expr. (înv.) a tăia capul cuiva.

Intrare: ches
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • ches
Intrare: Cheș
Cheș nume propriu
nume propriu (I3)
  • Cheș
Intrare: cheș
cheș adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cheș
  • cheșul
  • cheșu‑
  • cheșă
  • cheșa
plural
  • cheși
  • cheșii
  • cheșe
  • cheșele
genitiv-dativ singular
  • cheș
  • cheșului
  • cheșe
  • cheșei
plural
  • cheși
  • cheșilor
  • cheșe
  • cheșelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

chesinterjecție

  • 1. învechit Exclamație care se rostea ca un ordin sau ca un semnal pentru tăierea capului unui condamnat la moarte. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Cînd olteanul zicea ches!, capul și zbura. GHICA, S. 117. DLRLC
    • chat_bubble A face ches = a tăia (capul cuiva). DEX '09 DLRLC
      sinonime: tăia
      • format_quote O mulțime de căpățîni tăiete... Pricepi deodată, cum îl vezi, că le-au făcut ches pe toate, în vremea răzmeriței. ALECSANDRI, T. 1242. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.