CHERA s. f. art. (Înv.; urmat de un n. pr.) Cucoană, doamnă. – Din ngr. kérá.

chera sfa [At: NEGRUZZI, S. IV, 526 / V: ~ama, ~amo, chiramo (pl ~mele) / E: gr ϰερά, cf chir, cherațiță] (Grc; totdeauna urmat de un nume propriu; iuz; mai ales în epoca fanariotă) 1 Cocoană. 2 (Îf chiramo) Doamna mea. corectat(ă)

CHERA s. f. art. (Grecism înv.; urmat de un n. pr.) Cucoană, doamnă. – Din ngr. kérá.

CHERA s. f. art. (Grecism învechit) Cucoană, doamnă. Eram... în contact mai des cu chera Sofița. GHICA, S. 297. Chera Nastasia [titlul unei piese]. ALECSANDRI, T. I 381.

CHERA s. f. art. (Grecism înv.) Cucoană, doamnă. – Ngr. kera.

chéra f. (ngr. kerá și kyrá, doamnă, cocoană. V. chir 1, chira, cherațiță). Sec. 19. Doamna, cocoana (urmat de un nume): chera Duduca, chera Sofica. – Iron. și cheramá, cheramó (ngr. kerámu, doamna mea) la vocativ.

cherama sf vz chera

cheramo sf vz chera

chiramo sf vz chera

chíra f. (ngr. kyrá, doamnă. V. chera și cherațiță.) Fam. Are chira socoteală, e un motiv de a lucra așa, ĭar tu nu te grăbi, că sînt pricinĭ pe care nu le știĭ: stăĭ, că are chira socoteală și nu merge cum crezĭ tu! – Și chiramó (ngr. kyrámu), doamna mea!

chera (+ s. propriu f.) (înv.) s. f., g.-d. art. cherei (chera Duduca)

chera (+ s. propriu f.) (înv.) s. f., g.-d. art. cherei (în expr. și chira)

chera (în expr. și chira) s. f., art. g.-d. art. cherei

chira (doamna) (+ s. propriu f.) (înv.) s. f. art. (~ Calița; și în: Are ~ socoteală.)

chira v. chera.

chira v. chera

CHERA s. v. cucoană, doamnă, madam.

chera s. v. CUCOANĂ. DOAMNĂ. MADAM.

chera s. f. – Doamnă (titlu de politețe, folosit în sec. XVIII-XIX, înv.). Ngr. ϰερά, cf. chir. – Compară cheramò (var. chiramò), s. f. (doamna mea), din ngr. ϰυρά μου. – Der. chiriță, s. f. (înv., doamnă); cherațiță, s. f. (înv., femeie elegantă), din ngr. ϰερατζίτζα (Gáldi 163).

CHÍRA s. f. Numele a trei specii de păsări, foarte bune zburătoare, călătoare, care cuibăresc în Delta Dunării și pe litoralul românesc, cu penaj argintiu și negru: c. mică (Sterna albifrons) are c. 22 cm și clocește pe nisip; c. de baltă (S. hirundo), de c. 38 cm și c. de mare (S. sandvicensis), de c. 41 cm, clocesc pe vegetația plutitoare.