O definiție pentru cheotorătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
cheotorătură sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: încheotora + -(ă)tură] (Reg) Limba cioplită, mai groasă în afară decât înăuntru, la capătul unei bârne, care facilitează încheierea cu altă bârnă.
Intrare: cheotorătură
cheotorătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |