30 de definiții pentru chihlimbar

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHIHLIMBAR, (2) chihlimbare, s. n. 1. Rășină fosilă divers colorată (mai ales în nuanțe de galben), provenită din mai multe specii de pini și folosită la fabricarea unor obiecte de podoabă; ambră. 2. Obiect sau bucată de chihlimbar (1). [Var.: chihlibar, chilimbar s. n.] – Din tc. kehlibar.

chihlimbar sn [At: BIBLIA (1688) 534 / V: ~ibar, ~ilim~, ~mfar, ~hrib~, ~ichribar, ~hri~, ~irim~, ~iribar, chehribar, chehlem~, chelim~ / Pl: ~e / E: tc kéhribar, kehlibar, kelibar] 1 (Min) Rășină fosilă, dură, sfărâmicioasă, translucidă, de culoare variind de la galben-deschis până la roșcat-cafeniu, cu proprietăți electrice, din care se fac bijuterii, țigarete, mătănii Si: ambră. 2 Culoarea chihlimbarului (1).

CHIHLIMBAR, chihlimbare, s. n. Rășină fosilă divers colorată (mai ales în nuanțe de galben), provenită din mai multe specii de pini și întrebuințată la fabricarea unor obiecte de podoabă; ambră. [Var.: chihlibar, chilimbar s. n.] – Din tc. kehlibar.

CHIHLIMBAR, chihlimbare, s. n. Produs organic fosil, provenit din secrețiile rășinoase ale coniferelor din epocile geologice, colorat în galben, roșu, verde sau brun-închis, întrebuințat la confecționarea unor obiecte de artă și la prepararea lacurilor fine. Mărgele de chihlimbar.Rășină grea de chihlimbar. BANUȘ, B. 67. Verzi ca smaraldul și galben apoi ca chihlimbarul și roșii mai pe urmă ca sîngele ce-l izvorăsc zorii, s-au amestecat frunzele de sus căzute cu cele de jos. ANGHEL, PR. 24. Fig. Struguri de chihlimbar licăreau și se ascundeau iarăși. ANGHEL, PR. 57. – Variante: chihlibar (C. PETRESCU, S. 104), chilimbar (BART, E. 328) s. n.

CHIHLIMBAR, chihlimbare, s. n. Produs organic fosil, divers colorat, mai ales galben, întrebuințat la fabricarea unor obiecte de artă și la prepararea lacurilor fine. [Var.: chihlibar, chilimbar s. n.] – Tc. kehlibar.

CHIHLIMBAR ~e n. Rășină fosilă transparentă, divers colorată, provenită din unele specii de pini și folosită la fabricarea obiectelor de podoabă. /<turc. kehlibar

chihlimbár n., pl. urĭ (ngr. kehlimbári, kehlibári, d. turc. kehribar, pop. kehlibar, d. pers. kiah-rübe, pop. keh-rüba, adică „paĭe atrage”; ar. kahrabe, de unde it. carábe, sp. cárabe, fr. carabé). Un fel de rășină aromatică solidificată fósilă translúcidă saŭ aproape transparentă de coloare care variază de la un galben deschis pînă la cărămiziŭ și cafeniŭ. Vin ca chihlimbaru, vin galben închis. Chihlimbar cenușiŭ, o concrețiune intestinală a cașaloților, cenușie, tenace și flexibilă, cu miros de mosc. – Și chihlibar și chilimbar, ca neol. ambră și succin. – Chihlimbaru galben, numit vgr. élektron (V. electru) a dat numele luĭ electricitățiĭ, fiind-că, frecînd o bucată de chihlimbar lustruită, Talete din Milet, în sec. 7 în ainte de Hristos, a constatat că atrage corpurile ușoare. Din el se fac țigarete. V. celuloid.

CHIHLIBAR s. n. v. chihlimbar.

CHILIMBAR s. n. v. chihlimbar.

chihlihar (chihrimbar) n. substanță rășinoasă și aromatică de coloare galbenă, întrebuințată la fabricarea sculelor (cercei, mărgele, țigarete, mătănii): mătănii de mărgean sau de chihrimbar AL. Chihlibarul de Buzău e de coloare închisă cu reflexuri verzui. [Turc. KEHRIMBAR, KEHLIBAR, lit. care atrage paiul (proprietatea cunoscută a chihlibarului)].

chilimbar n. Mold. V. chihlibar: parfume dela Indus în vas de chilimbar AL.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

chihlimbar (desp. chi-hlim-) s. n., (bucăți, obiecte) pl. chihlimbare

chihlimbar (chi-hlim-) s. n., (bucăți, obiecte) pl. chihlimbare

chihlimbar s. n. (sil. -hlim-), (bucăți, obiecte) pl. chihlimbare, (sorturi) pl. chihlimbaruri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CHIHLIMBAR s. 1. ambră galbenă, (astăzi rar) succin. (Din ~ se fac obiecte de podoabă.) 2. chihlimbar cenușiu v. ambră.

CHIHLIMBAR s. 1. ambră galbenă, (astăzi rar) succin. (Din ~ se fac obiecte de podoabă.) 2. chihlimbar cenușiu = ambră. (~ se formează in intestinul cașalotului.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

chihlibar s. m.1. Ambră galbenă. – 2. (Arg.) Muștiuc. – Var. chi(h)limbar, chehlimbar, chihribar etc. Mr. chihlibare. Tc. kehlibar, kehribar, din per. (Șeineanu, II, 110; Meyer 221; Lokotsch 1004; Ronzevalle 152); cf. ngr. ϰεχριμπάρι, alb. kjehribar, sb. ćeribar.Der. chihli(m)bariu, adj. (de culoare aurie).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CHIHLIMBÁR (< tc.) s. n. Rășină fosilă provenită din unele specii de pin (Pinus succinifera), avînd culoare caracteristică galbenă ca mierea sau de ceară, fiind uneori brun-roșu sau verde-negru. Se topește la 300 °C, arde cu flacără, se dizolvă în solvenți organici și se electrizează prin frecare. Prezintă incluziuni diverse (gazoase, pămîntoase, lichide), resturi de insecte sau de plante fosile bine conservate. Se găsește în nisipurile glauconitice oligocene din Galiția, iar în România, îndeosebi pe valea Sibiciului și se numește rumanit și moldavit. Este folosit pentru confecționarea obiectelor de podoabă. Sin.: succin, ambră galbenă.

Intrare: chihlimbar
chihlimbar substantiv neutru
  • silabație: chi-hlim-bar info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chihlimbar
  • chihlimbarul
  • chihlimbaru‑
plural
  • chihlimbare
  • chihlimbarele
genitiv-dativ singular
  • chihlimbar
  • chihlimbarului
plural
  • chihlimbare
  • chihlimbarelor
vocativ singular
plural
chihlibar substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chihlibar
  • chihlibarul
  • chihlibaru‑
plural
  • chihlibare
  • chihlibarele
genitiv-dativ singular
  • chihlibar
  • chihlibarului
plural
  • chihlibare
  • chihlibarelor
vocativ singular
plural
chiribar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
chilimfar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
chihrimbar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
chelimbar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
chirimbar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
chehlembar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
chehribar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
chilimbar substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chilimbar
  • chilimbarul
  • chilimbaru‑
plural
  • chilimbare
  • chilimbarele
genitiv-dativ singular
  • chilimbar
  • chilimbarului
plural
  • chilimbare
  • chilimbarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

chihlimbar, chihlimbaresubstantiv neutru

  • 1. (numai) singular Rășină fosilă divers colorată (mai ales în nuanțe de galben), provenită din mai multe specii de pini și folosită la fabricarea unor obiecte de podoabă. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Mărgele de chihlimbar. DLRLC
    • format_quote Rășină grea de chihlimbar. BANUȘ, B. 67. DLRLC
    • format_quote Verzi ca smaraldul și galben apoi ca chihlimbarul și roșii mai pe urmă ca sîngele ce-l izvorăsc zorii, s-au amestecat frunzele de sus căzute cu cele de jos. ANGHEL, PR. 24. DLRLC
    • format_quote figurat Struguri de chihlimbar licăreau și se ascundeau iarăși. ANGHEL, PR. 57. DLRLC
  • 2. Obiect sau bucată de chihlimbar. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.