2 definiții pentru chamaecistus


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Helianthemum nummularium (L.) Mill. (syn. H. chamaecistus Mill.; H. vulgare Gaertn.). Specie ce înflorește primăvara-vara. Flori galbene, (calieciul cu sepalele interioare-obtuze, cu vîrf acut, scurt, mai scurte decît petalele corolei de cîteva ori, ca și ovarul cață de stil), dispuse puține în raceme terminale, mici, înconjurate de bractee. A dat naștere, la multe soiuri cu flori simple sau duble, roz, galbene, carmin, roșii-stacojii, albe etc. Fruct, capsulă. Frunze scurt-pețiolate, la maturitate pieloase, opuse, ovate, eliptice sau liniar-oblonge, obtuze, verzi-închis, pe partea inferioară cu peri moi, catifelați, gri, marginea îndoită spre în jos și prevăzută cu cili. Semiarbust înalt de 10-30 cm. Tulpini întinse pe sol, ramificate la bază, pubescente.

RHODOTHAMNUS Rchb., RODOTAMNUS, fam. Ericaceae. Gen care are o singură specie originară din munții Alpi: Rhodothamnus chamaecistus (L.) Rchb. Arbust, 25-35 cm înălțime, lujeri glandulos-pubescenți, frunze alterne, mici, nedentate, persistente, îngust-eliptice, pe partea inferioară verzi-deschis și glabre, pe cea superioară verzi-închis, slab-puhescente. înflorește primăvara. Flori purpur-deschis, late de cca 3 cm (caliciul cu 5 sepale, mare, persistent, corolă rotundă, lat-întinsă sau campanulată cu 5 sepale, 10 stamine exerte), dispuse solitar sau cca 3, în vîrful lujerilor din anul precedent. Fruct, capsulă globuloasă.

Intrare: chamaecistus
chamaecistus
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.