O definiție pentru cetățuică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cetățúică sf [At: ȘINCAI, HR. I, 337 / Pl: ~ici / E: cetate + -uică] 1-2 (Înv) Cetate (1) (mică).

Intrare: cetățuică
cetățuică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.