2 definiții pentru cetățenime


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cetățeníme sf [At: DICȚ. / Pl: ~mi / E: cetățean + -ime] 1 Clasă a cetățenilor. 2 (Spc; înv) Clasă mijlocie Si: burghezi(m)e.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cetățeníme s. f., pl. cetățeními

Intrare: cetățenime
cetățenime substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cetățenime
  • cetățenimea
plural
  • cetățenimi
  • cetățenimile
genitiv-dativ singular
  • cetățenimi
  • cetățenimii
plural
  • cetățenimi
  • cetățenimilor
vocativ singular
plural