2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cest’lalt, ceast’laltă pd, ad vz cestălalt

céstalalt, ceástălaltă pd, ad vz cestălalt

céstălalt, ceástălaltă pd, ad [At: M. COSTIN, ap. LET. I, 24/7 / V: (reg) ~tal~, cest’l~, ~ánt / Pl: céștilalți, céstelalte / E: cest(a) + alalt] (În opoziție cu celălalt) 1-2 Acesta din apropierea noastră. 3-4 (Lpl; în legătură cu un substantiv colectiv) Toți (cei de un fel) afară de unul (despre care s-a vorbit).

CÉSTĂLALT, CEÁSTĂLALTĂ, ceștilalți, cestelalte, pron. dem., adj. pron. dem. (Rar) Acela care (din doi sau din două grupuri) este mai în apropierea noastră; ăstălalt. – Cest + alalt (înv. „celălalt”).

CÉSTĂLALT, CEÁSTĂLALTĂ, ceștilalți, cestelalte, pron. dem. (Rar) Acela care (din doi sau din două grupuri) este mai în apropierea noastră; ăstălalt. – Cest + alalt (înv. „celălalt”).

CÉSTĂLALT, CEÁSTĂLALTĂ, ceștilalți, cestelalte, pron. dem. (În opoziție cu celălalt) Acesta din doi (sau din două grupuri de indivizi sau de obiecte), din apropierea noastră; ăstălalt. (Atestat în forma cestalalt) Maică, ține de cela capăt de țiglă și eu oi ține de cestalalt. SBIERA, P. 34. ◊ (Adjectival) Moșneguțul au astupat polobocul și de cestalalt capăt. SBIERA, P. 79. – Variante: céstalalt, ceástalaltă pron. dem.

CESTĂLÁLT, CEASTĂLÁLTĂ, pron. dem. v. cestălalt.

CÉSTĂLALT, CEÁSTĂLALTĂ, ceștilalți, cestelalte, pron. dem. Acela care (din doi sau din două grupuri) este mai în apropierea noastră; ăstălalt. – Din cest + ălalt (puțin folosit, = ălalalt).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

céstălalt (rar) pr. m., adj. pr. m., g.-d. céstuilalt, pl. céștilalți, g.-d. céstorlalți; f. ceástălaltă, g.-d. césteilalte, pl. céstelalte, g.-d. céstorlalte

céstălalt pr. m., adj. m., g.-d. céstuilalt, pl. céștilalți, g.-d. céstorlalți; f. sg. ceástălaltă, g.-d. césteilalte, pl. céstelalte, g.-d. céstorlalte

cestălalt m., ceastălaltă f., cestuilalt m. gen., cesteilalte f. gen.; ceștilalți m. pl., cestelalte f. pl., cestorlalți m. gen., pl., cestorlalte f. gen. pl.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CÉSTĂLALT pron., adj. (pop.) ăstălalt, (reg.) istalalt. (~ era mai înalt; omul ~.)

CESTĂLALT pron., adj. (pop.) ăstălalt, (reg.) istalalt. (~ era mai înalt; omul ~.)

Intrare: cestlalt
cestlalt
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: cestălalt
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P32)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • cestălalt
  • cestalalt
  • cestlalt
  • ceastălaltă
plural
  • ceștilalți
  • cestelalte
genitiv-dativ singular
  • cestuilalt
  • cesteilalte
plural
  • cestorlalți
  • cestorlalte

cestălalt

  • 1. rar Acela care (din doi sau din două grupuri) este mai în apropierea noastră.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: istălalt ăstălalt 2 exemple
    exemple
    • Maică, ține de cela capăt de țiglă și eu oi ține de cestalalt. SBIERA, P. 34.
      surse: DLRLC
    • Moșneguțul au astupat polobocul și de cestalalt capăt. SBIERA, P. 79.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Cest + alalt (învechit „celălalt”).
    surse: DEX '09