O definiție pentru cervu


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cérvu s. n. (A douăzeci și șaptea literă a alfabetului chirilic), pl. cervuri

Intrare: cervu
substantiv neutru (N39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cervu
  • cervul
  • cervu‑
plural
  • cervuri
  • cervurile
genitiv-dativ singular
  • cervu
  • cervului
plural
  • cervuri
  • cervurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)