opțiuni
  • info

13 definiții pentru cervical

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CERVICAL, -Ă, cervicali, -e, adj. Care ține de partea dinapoi a gâtului; de la ceafă. – Din fr. cervical.

cervical, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: fr cervical] 1 Care ține de partea dinapoi a gâtului. 2 De la ceafă.

CERVICAL, -Ă, cervicali, -e, adj. Care ține de partea dindărăt a gâtului; de la ceafă. – Din fr. cervical.

CERVICAL, -Ă, cervicali, -e, adj. (Anat.) Care ține de partea dindărăt a gîtului; de la ceafă. Regiunea cervicală este compusă din șapte vertebre, numite vertebre cervicale.

CERVICAL, -Ă, cervicali, -e, adj. Care ține de partea dindărăt a gîtului; de la ceafă. – Fr. cervical.

CERVICAL, -Ă adj. Din partea posterioară a gîtului; de la ceafă. // (În forma cervico-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) partea posterioară a gîtului”, „(în formă de) gît”, „col”. [< fr. cervical, cf. lat. cervix – ceafă].

CERVICAL s.n. (Liv.) Pernă pe care se pune capul. [< fr. cervical, cf. lat. cervix – ceafă].

CERVICAL, -Ă I. adj. referitor la partea posterioară a gâtului sau la gâtul unor organe. II. s. n. pernă pe care se pune capul. (< fr. cervical)

CERVICAL ~ă (~i,~e) Care este caracteristic pentru partea posterioară a gâtului; din regiunea cefei. Vertebre ~e. /<fr. cervical

*cervicál, -ă adj. (lat. cervicalis, d. cervix, ceafă. V. cerbice). Anat. De la ceafă: mușchĭ cervical.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cervical adj. m., pl. cervicali; f. cervicală, pl. cervicale

cervical adj. m., pl. cervicali; f. cervicală, pl. cervicale

cervical adj. m., pl. cervicali; f. sg. cervicală, pl. cervicale

Intrare: cervical
cervical adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cervical
  • cervicalul
  • cervicalu‑
  • cervicală
  • cervicala
plural
  • cervicali
  • cervicalii
  • cervicale
  • cervicalele
genitiv-dativ singular
  • cervical
  • cervicalului
  • cervicale
  • cervicalei
plural
  • cervicali
  • cervicalilor
  • cervicale
  • cervicalelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cervical, cervicalăadjectiv

  • 1. Care ține de partea dinapoi a gâtului; de la ceafă. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Regiunea cervicală este compusă din șapte vertebre, numite vertebre cervicale. DLRLC
  • 2. (și) substantivat neutru Pernă pe care se pune capul. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.