Definiția cu ID-ul 949494:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
certitură, certituri, s.f. – (reg.; înv.) Loc defrișat; curătură. ♦ (top.) Certitură, fânațe în Costeni și Cupșeni (Vișovan, 2008: 30). – Din certi + suf. -itură.