2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

certi vt [At: DA / Pzi: ~tez[1] / E: vsl черта] (Ban) A coji un copac pentru a se usca.

  1. Conjugările în -ez sînt specifice verbelor terminate în -a. Mai probabil certesc. — cata

Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CERTÍ vb. v. inela, secui.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

certíre, certiri, s.f. – (reg.; înv.) Defrișare. „Certirea era defrișarea prin îndepărtarea cojii copacului, care, astfel, se usucă încet” (Vișovan, 2008: 30). – Din certi.

certí, certesc, vb. tranz. – (reg.; înv.) 1. A tăia pădurea, a defrișa; a lăzui, a cura. 2 A coji un copac pentru a se usca. – Din vsl. certi (MDA).

Intrare: certire
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • certire
  • certirea
plural
  • certiri
  • certirile
genitiv-dativ singular
  • certiri
  • certirii
plural
  • certiri
  • certirilor
vocativ singular
plural
Intrare: certi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • certi
  • certire
  • certit
  • certitu‑
  • certind
  • certindu‑
singular plural
  • certește
  • certiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • certesc
(să)
  • certesc
  • certeam
  • certii
  • certisem
a II-a (tu)
  • certești
(să)
  • certești
  • certeai
  • certiși
  • certiseși
a III-a (el, ea)
  • certește
(să)
  • certească
  • certea
  • certi
  • certise
plural I (noi)
  • certim
(să)
  • certim
  • certeam
  • certirăm
  • certiserăm
  • certisem
a II-a (voi)
  • certiți
(să)
  • certiți
  • certeați
  • certirăți
  • certiserăți
  • certiseți
a III-a (ei, ele)
  • certesc
(să)
  • certească
  • certeau
  • certi
  • certiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)