2 definiții pentru certătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

certătúră sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ri / E: certa + -ătură] Certat1 (1).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

certătúră s. f., pl. certătúri

Intrare: certătură
certătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • certătu
  • certătura
plural
  • certături
  • certăturile
genitiv-dativ singular
  • certături
  • certăturii
plural
  • certături
  • certăturilor
vocativ singular
plural