CEREZINĂ, cerezine, s. f. Produs obținut prin rafinare din ozocherită sau din reziduuri de petrol, folosit în diverse industrii. – Din fr. cérésine.

cerezină sf [At: LTR / Pl: ~ne / E: fr cérésine] (Chm) Substanță organică asemănătoare cu parafina, cu numeroase întrebuințări în fabricarea cerurilor, a cablurilor și a materialului izolant, ca apretură, pentru a da moliciune țesăturilor și drept combustibil la turboreactoare.

CEREZINĂ, cerezine, s. f. Produs obținut prin rafinare din ozocherită sau din reziduul de petrol și folosit în diverse industrii. – Din fr. cérésine.

CEREZINĂ, cerezine, s. f. Produs obținut prin rafinarea cerurilor de petrol, asemănător cu parafina, și care are numeroase întrebuințări în industrie.

CEREZINĂ, cerezine, s. f. Produs obținut din ceara de petrol, printr-o operație de rafinare și folosit în diverse industrii. – Fr. cérésine.

CEREZINĂ s.f. Produs obținut din rafinarea cerurilor de petrol. [< fr. cérésine].

CEREZINĂ s. f. produs prin rafinarea cerurilor de petrol. (< fr. cérésine)

cerezină f. product ce seamănă cu ceara albinelor și o poate înlocui la nevoie: lumânări de cerezină.

*cerezínă f., pl. e (germ. ceresin și cerosin [d. lat. cera, ceară], de unde și rus. kerosin, petrol). Chim. Ozocherită amestecată cu ceară.

cerezină s. f., g.-d. art. cerezinei; pl. cerezine

cerezină s. f., g.-d. art. cerezinei; pl. cerezine

cerezină s. f., g.-d. art. cerezinei; pl. cerezine

CEREZINĂ (< fr. {i}) s. f. Produs obținut prin rafinare din ozocherită sau din reziduuri de petrol, folosit la fabricarea de unsori consistente, apretarea unor țesuturi, izolarea cablurilor, impregnarea condensatoarelor etc.