14 definiții pentru ceremonios


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ceremonios, ~oa [At: VLAHUȚĂ, D. 214 / V: țe~ / P: ~ni-os / Pl: ~oși, ~oase / E: fr cérémonieux] 1-2 a Cu (prea) multă ceremonie (4). 3-4 a (D. oameni) Care face (prea) multe ceremonii (6) Si: afectat. 5-6 av În mod (prea) politicos.

CEREMONIÓS, -OÁSĂ, ceremonioși, -oase, adj. Care se comportă sau se face cu politețe (exagerată); protocolar. [Pr.: -ni-os] – Din fr. cérémonieux.

CEREMONIÓS, -OÁSĂ, ceremonioși, -oase, adj. Care se comportă sau se face cu politețe (exagerată). [Pr.: -ni-os] – Din fr. cérémonieux.

CEREMONIÓS, -OÁSĂ, ceremonioși, -oase, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Care se comportă sau este săvîrșit cu politețe exagerată, formală. Un moment se oprește gînditor, într-o atitudine ceremonioasă. VLAHUȚĂ, O. A. III 129. ◊ (Adverbial) Titu Herdelea se prezentă ceremonios și explică în cîteva cuvinte cum a ajuns la Amara. REBREANU, R. I 94. Își netezi barbetele și salută ceremonios. VLAHUȚĂ, O. A. III 10. – Pronunțat: -ni-os.

CEREMONIÓS, -OÁSĂ, ceremonioși, -oase, adj. Care se comportă sau este săvârșit cu politețe (exagerată). [Pr.: -ni-os] – După fr. cérémonieux.

CEREMONIÓS, -OÁSĂ adj. Potrivit unor reguli de politețe exagerată, formală. [Pron. -ni-os. / cf. fr. cérémonieux].

CEREMONIÓS, -OÁSĂ adj. potrivit unor reguli de politețe exagerată; protocolar, solemn. (< fr. cérémonieux)

CEREMONIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) și adverbial 1) Care ține de ceremonii; propriu ceremoniilor. 2) (despre persoane sau despre manifestările lor) Care vădește o politețe exagerată; reverențios. [Sil. -ni-os] /<fr. cérémonieux

ceremonios a. care face prea multe ceremonii.

*ceremoniós, -oásă adj. (lat. ceremoniosus). Care ține la ceremonie saŭ face prea multe ceremoniĭ: om ceremonios. Cu prea multe ceremoniĭ: bal ceremonios. Adv. Cu multă ceremonie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ceremoniós (-ni-os) adj. m., pl. ceremonióși; f. ceremonioásă, pl. ceremonioáse

ceremoniós adj. m. (sil. -ni-os), pl. ceremonióși; f. sg. ceremonioásă, pl. ceremonioáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CEREMONIÓS adj. 1. protocolar, reverențios, solemn. (Ton ~.) 2. parlamentar, protocolar. (Stil, limbaj ~.) 3. formalist, protocolar. (Ești prea ~!)

CEREMONIOS adj. 1. protocolar, reverențios, solemn. (Ton ~.) 2. parlamentar, protocolar. (Stil, limbaj ~.) 3. formalist, protocolar. (Ești prea ~!)

Intrare: ceremonios
ceremonios adjectiv
  • silabație: -ni-os
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ceremonios
  • ceremoniosul
  • ceremoniosu‑
  • ceremonioa
  • ceremonioasa
plural
  • ceremonioși
  • ceremonioșii
  • ceremonioase
  • ceremonioasele
genitiv-dativ singular
  • ceremonios
  • ceremoniosului
  • ceremonioase
  • ceremonioasei
plural
  • ceremonioși
  • ceremonioșilor
  • ceremonioase
  • ceremonioaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ceremonios

  • 1. Care se comportă sau se face cu politețe (exagerată).
    surse: DEX '09 DLRLC DN MDN '00 sinonime: protocolar reverențios solemn 3 exemple
    exemple
    • Un moment se oprește gînditor, într-o atitudine ceremonioasă. VLAHUȚĂ, O. A. III 129.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Titu Herdelea se prezentă ceremonios și explică în cîteva cuvinte cum a ajuns la Amara. REBREANU, R. I 94.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Își netezi barbetele și salută ceremonios. VLAHUȚĂ, O. A. III 10.
      surse: DLRLC

etimologie: