opțiuni

2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ceremonia vb. I (rar) A oficia într-un lăcaș de cult ◊ „Duminică dimineața [...] peste 1000 de musulmani s-au adunat la moscheea din București. Hogea Imam [...] un fel de preot, a ceremoniat rugăciunea postului Ramadan, în fața credincioșilor islamici [...]” R.l. 14 III 94 p. 9 (din ceremonie + -a)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ceremonia vb., ind. prez. 3 sg. și pl. ceremoniază

Intrare: ceremoniere
ceremoniere infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ceremoniere
  • ceremonierea
plural
  • ceremonieri
  • ceremonierile
genitiv-dativ singular
  • ceremonieri
  • ceremonierii
plural
  • ceremonieri
  • ceremonierilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: ceremonia
verb (V211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ceremonia
  • ceremoniere
  • ceremoniat
  • ceremoniatu‑
  • ceremoniind
  • ceremoniindu‑
 singular plural
  • ceremoniază
  • ceremoniați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ceremoniez
 (să)
  • ceremoniez
  • ceremoniam
  • ceremoniai
  • ceremoniasem
a II-a (tu)
  • ceremoniezi
 (să)
  • ceremoniezi
  • ceremoniai
  • ceremoniași
  • ceremoniaseși
a III-a (el, ea)
  • ceremoniază
 (să)
  • ceremonieze
  • ceremonia
  • ceremonie
  • ceremoniase
plural I (noi)
  • ceremoniem
 (să)
  • ceremoniem
  • ceremoniam
  • ceremoniarăm
  • ceremoniaserăm
  • ceremoniasem
a II-a (voi)
  • ceremoniați
 (să)
  • ceremoniați
  • ceremoniați
  • ceremoniarăți
  • ceremoniaserăți
  • ceremoniaseți
a III-a (ei, ele)
  • ceremoniază
 (să)
  • ceremonieze
  • ceremoniau
  • ceremoniară
  • ceremoniaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)