6 definiții pentru cerdăcuț
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CERDĂCÚȚ, cerdăcuțe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui cerdac; cerdăcel. – Cerdac + suf. -uț.
cerdăcúț sn [At: IORGA, N. R. A. I, 251 / Pl: ~e și ~uri / E: cerdac + -uț] 1-14 Cerdăcel (1-14).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CERDĂCÚȚ, cerdăcuțe, s. n. Diminutiv al lui cerdac; cerdăcel. – Cerdac + suf. -uț.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CERDĂCÚȚ, cerdăcuțe, s. n. Diminutiv al lui cerdac.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
cerdăcúț (rar) s. n., pl. cerdăcúțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cerdăcúț s. n., pl. cerdăcúțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: cerdăcuț
cerdăcuț substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)