15 definiții pentru cerșetoare
din care- explicative (9)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CERȘETOR, -OARE, cerșetori, -oare, s. m. și f. Persoană care cere de pomană. [Var.: cerșitor, -oare s. m. și f.] – Cerși + suf. -tor.
CERȘETOR, -OARE, cerșetori, -oare, s. m. și f. Persoană care cere de pomană. [Var.: cerșitor, -oare s. m. și f.] – Cerși + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CERȘITOR, -OARE s. m. și f. v. cerșetor.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CERȘITOR, -OARE s. m. și f. v. cerșetor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CERȘITOR, -OARE s. m. și f. v. cerșetor.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
cerșetor, ~oare [At: ANON. CAR. / V: ~șit~, ~șăt- / Pl: ~i, ~oare / E: cerși + -tor] 1-2 smf, a (Om) care cerșește Si: calic, pomanagiu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cerșitor, ~oare smf, a vz cerșetor
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CERȘETOR, -OARE s. m. și f. v. cerșitor.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CERȘITOR, -OARE, cerșitori, -oare, s. m. și f. (În orînduirile bazate pe exploatare) Persoană foarte săracă (de multe ori infirmă), lipsită de orice mijloace de existență și care, pentru a-și procura cele necesare traiului, cere de pomană. Harap-Alb descăleca și, spre mai mare mirarea- lui, numai iaca îl întîmpină în pragul ușii cerșitoarea căreia- îi dăduse el un ban de pomană. CREANGĂ, P. 213. Cînd, la urma tuturor, Iată-un biet de cerșitor în spinare cu desag Și în mînă c-un toiag. ALECSANDRI, P. P. 129. – Variantă: cerșetor, -oare s. m. și f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CERȘETOR, -OARE, cerșetori, -oare, s. m. și f. Persoană care, pentru a-și procura cele necesare traiului, cere de pomană. [Var.: cerșitor, -oare s. m. și f.] – Din cerși + suf. -(i)tor.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CERȘETOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană care cerșește; calic; milog. /a cerși + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cerșitór și cerșetór, -oáre d. (din cercetor, cum se zice în sudu Moldoveĭ, d. lat. circĭtor, care dă tîrcoale, negustor ambulant, infl. de cerșesc). Care cerșește, care cere de pomană, milog, calic. V. colduș.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cerșetoare s. f., g.-d. art. cerșetoarei; pl. cerșetoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cerșetoare s. f., g.-d. art. cerșetoarei; pl. cerșetoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cerșetoare s. f., g.-d. art. cerșetoarei; pl. cerșetoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cerșitor, -toare.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CERȘETOR s. milog, (pop.) sărac, (înv. și reg.) calic, mișel, (Transilv. și Bucov.) colduș, (arg.) manglitor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CERȘETOR s. milog, (pop.) sărac, (înv. și reg.) calic, mișel, (Transilv. și Bucov.) colduș, (arg.) manglitor.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv feminin (F103) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
cerșetor, cerșetorisubstantiv masculin cerșetoare, cerșetoaresubstantiv feminin
-
- Harap-Alb descăleca și, spre mai mare mirarea lui, numai iaca îl întîmpină în pragul ușii cerșitoarea căreia îi dăduse el un ban de pomană. CREANGĂ, P. 213. DLRLC
- Cînd, la urma tuturor, Iată-un biet de cerșitor în spinare cu desag Și în mînă c-un toiag. ALECSANDRI, P. P. 129. DLRLC
-
etimologie:
- Cerși + sufix -tor. DEX '98 DEX '09