5 definiții pentru centum


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

céntum ain[1] [At: DEX2 / E: lat centum „sută”] (Lin; îs) Limbă ~ Limbă indo-europeană care a păstrat, în evoluția ei, sunetele velare c și g nealterate înaintea vocalelor e și i.

  1. În original, abreviere nedefinită: as. — cata

CÉNTUM adj. (Lingv.; în sintagma) Limbă centum = limbă indo-europeană care a păstrat în evoluția ei sunetele velare g și k nealterate înaintea vocalelor e și i.Cf. lat. centum „o sută”.

CÉNTUM adj. (Lingv.; în sintagma) Limbă centum = limbă indo-europeană care a păstrat în evoluția ei sunetele velare g și k nealterate înaintea vocalelor e și i.Cf. lat. centum „o sută”.

CÉNTUM adj. limbă ~ = limbă indo-europeană care a păstrat în evoluția ei sunetele g și k nealterate înaintea vocalelor e și i (greaca, latina, celtica, germanica). (< lat. centum)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CÉNTUM num. (cf. lat. centum „o sută”, pronunțat „kentum”): numeral cardinal latin folosit în sintagma limbă centum (v. límbă).

Intrare: centum
adjectiv invariabil (I9)
Surse flexiune: DOR
  • centum

centum

  • 1. lingvistică (în) sintagmă Limbă centum = limbă indo-europeană care a păstrat în evoluția ei sunetele velare g și k nealterate înaintea vocalelor e și i.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: